Criza energetică lovește spitalele din București: temperaturi scăzute și intervenții amânate

Situația din sistemul medical din București devine tot mai alarmantă din cauza crizei energetice şi a problemelor cu alimentarea cu căldură în spitale. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a confirmat faptul că mai multe unități medicale din capitală se confruntă cu dificultăți majore în asigurarea confortului termic al pacienților și personalului medical, unele înregistrând temperaturi de doar 16 grade Celsius în sălile și zonele de internare. Aceste condiții precare pun presiune nu doar pe personalul medical, ci și pe starea de sănătate a celor internați, mai ales a pacienților critici și vulnerabili.

Probleme de încălzire la spitale strategice și amânări de intervenții

Printre cele mai afectate unități se numără Institutul de Boli Cardiovasculare CC Iliescu, unde temperaturile din unele saloane au coborât până la nivelul de 16 grade. În aceste condiții, autoritățile au fost nevoite să amâne intervențiile chirurgicale care nu sunt urgent necesare, pentru a evita riscul de agravare a stării pacienților. “Gândiţi-vă că la CC Iliescu sunt saloane, zone, unde temperaturile ajung la 16 grade ori nu este o temperatură optimă pentru pacienţi sau pentru personalul medical. Se fac internări doar că sunt temporizate cele care pot fi amânate şi nu pun în pericol viaţa pacientului”, a explicat ministrul Rogobete.

Situația nu se limitează exclusiv la Institutul CC Iliescu. Probleme majore s-au semnalat și la alte spitale importante, precum Institutul de Oncologie sau Institutul Clinic Fundeni. În cazul din urmă, încălzirea începe să fie restabilită, însă nivelul de confort rămâne inferior celui necesar pentru a garanta siguranța și eficiența tratamentelor. La începutul lunii, avariile la CET Sud, cauzate de o defecțiune majoră, au dus la sistarea temporară a furnizării de apă caldă și căldură pentru mai multe blocuri din Capitală și spitale, însă intervenția pentru remedierea defecțiunii a durat mai mult decât se estimase inițial.

Măsuri temporare și planuri pentru autonomie energetică

Pentru contracararea efectelor acestei crize și pentru menținerea unor condiții de siguranță, autoritățile au decis utilizarea instalațiilor electrice de climatizare și încălzire portabile în spitale. În același timp, echipe tehnice din partea distribuitorilor de energie electrică verifică constant consumul și funcționarea instalațiilor, cu scopul de a preveni suprasarcini care ar putea compromite stabilitatea sistemului sau sănătatea pacienților.

Ministrul Sănătății a subliniat dificultățile actuale, mai ales în contextul în care temperaturile scăzute afectează pacienții critici: “Este delicat, este dificil pentru că discutăm despre pacienţi critici, pacienţi cu diverse patologii pentru care temperatura este esențială în recuperare.” În ceea ce privește evoluția pe termen lung, oficialul a sugerat investiții în centrale proprii pentru cele mari, de urgență și strategice, pentru a elimina dependența de rețeaua generală. “Cred că ar trebui pentru anumite spitale, în special pentru cele mari, de urgenţă, strategice, să realizăm investiţii astfel încât ele să devină independente din punct de vedere termic.”

Perspective și eventuale soluții

Pentru viitor, autoritățile vizionează investiții în infrastructură pentru a transforma spitalele în unități autonome energetic, capabile să suporte perioade de avarie. În contextul recentelor crize, precum cea a lipsei de apă potabilă în anumite zone, se conștientizează importanța consolidării sistemelor interne pentru protecția personalului și a pacienților. Deși situația este încă sub control, monitorizarea continuă și existența unor planuri de urgență rămân prioritatea maximă pentru a evita pe viitor contexte similare ce pot pune în pericol funcționarea criticală a sistemului sanitar.

Criza energetică afectează acum chiar și cele mai strategice și cele mai bine echipate spitale din capitală, într-un context al deliberatelor eforturi pentru a garanta continuitatea actului medical, chiar și în condiții de vreme extremă și instabilitate a infrastructurii de utilități. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să implementeze rapid măsuri pe termen lung pentru a asigura independența termică și energetică a unităților sanitare esențiale, astfel încât astfel de situații să nu mai pună în pericol sănătatea publică.