Conflictul din Orientul Mijlociu riscă să arunce 45 de milioane de oameni în nesiguranța alimentară, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI). Kristalina Georgieva, directorul general al instituției, a făcut declarațiile joi, înaintea reuniunilor de primăvară ale FMI, care încep marți.

Georgieva a subliniat că FMI se așteaptă la o cerere suplimentară de asistență din partea țărilor membre, estimată între 20 și 50 de miliarde de dolari, în funcție de evoluția conflictului. Ea a menționat că, fără politicile economice solide implementate de majoritatea economiilor emergente, situația ar fi fost și mai gravă.

Impactul crizei alimentare

Directorul FMI a atras atenția asupra riscului majorării prețurilor la energie și a întreruperilor în aprovizionarea cu petrol, gaze naturale și îngrășăminte, factori care ar putea amplifica insecuritatea alimentară. Georgieva a estimat că numărul persoanelor care suferă de foame ar putea depăși 360 de milioane.

Situația economică globală este afectată semnificativ de conflict. Chiar și în cele mai optimiste scenarii, se anticipează o revizuire în scădere a creșterii economice mondiale. Georgieva a explicat că daunele aduse infrastructurii, perturbările lanțurilor de aprovizionare și pierderea încrederii sunt principalele cauze ale acestei perspective. Creșterea economică va fi mai lentă, chiar și în cazul unei păci durabile.

Reacția Țărilor și Rolul FMI

Țările importatoare de petrol și cele cu venituri mici, cu o marjă fiscală limitată, sunt cele mai vulnerabile. Georgieva a menționat, de asemenea, situația națiunilor insulare din Pacific, care se confruntă cu incertitudini privind accesul la energie.

Banca Mondială a raportat că țările din Orientul Mijlociu au suportat „un cost economic imediat și sever” din cauza războiului. Se preconizează că creșterea economică în regiune va scădea cu 0,6 puncte procentuale, ajungând la 1,8% în 2026.

În fața acestei crize, Georgieva a precizat că guvernele pot interveni în diverse moduri, dar trebuie să evite măsuri precum controlul exporturilor sau al prețurilor. Pe termen scurt, a recomandat o abordare de „așteptare și evaluare” a evoluției geopolitice. În cazul unei schimbări a așteptărilor privind inflația, aceasta a concluzionat că „băncile centrale trebuie să acționeze cu hotărâre prin creșterea ratelor dobânzilor”.