Judecătorii CCR blochează lucrările, un membru anunță concediu în plină criză de legitimitate

Luni,inăuntrul clasei politice și a instanțelor supreme, tensiunile ating un nou punct de fierbere vineri după ce Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Constituțională s-au aflat în centrul unui scandal tot mai amplu, alimentat de boicotul curajos al celor patru judecători care au decis să lipsescă de la ședința programată pentru această zi. Ședința respectivă fusese anunțată oficial și urma să discute teme importante legate de organizarea instanței supreme, dar, în ciuda acestor planuri, a fost anulată ca urmare a acțiunii colective a judecătorilor, care au refuzat să participe, acuzând anumite abuzuri și tergiversări în procesul de reformare a justiției.

De această dată, evenimentul nu a fost doar un simbol al protestului, ci a pus în discuție însăși legitimitatea funcționării Curții în condițiile în care aceste formațiuni sunt considerate de o parte a opiniei publice și a unor experți drept piloni fundamentali ai statului de drept, dar în același timp sunt argumente pentru o remaniere profundă, în contextul schimbărilor de sistem din justiție.

Unul dintre membrii cei mai controversați ai CCR, judecătorul Cristian Deliorga, a făcut vineri un gest fără precedent într-un asemenea context. În mod surprinzător, acesta a depus o cerere pentru a-și efectiva opt zile de concediu de odihnă în anul 2026, perioadă cuprinsă între 5 și 16 ianuarie, argumentând această decizie într-un mod pe cât de neașteptat, pe atât de criticat de unii observatori. Surse apropiate deciziei au relatat pentru G4Media că această solicitare vine într-un context marcat de tensiuni intense în cadrul Curții și de incertitudini privind funcționarea acesteia în anii următori.

Fenomenul solicitării de concediu în plină criză a legitimității instanței a fost interpretat de unii analiști ca fiind un semn clar al fracturilor interne sau al unei lipse de angajament față de rolul judiciar în actualul context politic și social. Alții, însă, apreciază că decizia judecătorului trebuie înțeleasă ca o exprimare a dreptului său de a-și organiza timpul de odihnă, indiferent de situațiile excepționale din instituție. În orice caz, gestul a fost perceput ca o mostra de insensibilitate față de problemele majore ale sistemului judiciar, aflat în derivă.

Contextul mai larg al acestui demers trebuie plasat în cadrul unui proces de reformare a justiției, care a generat diviziuni profonde și a dezlănțuit reacții dure din partea societății civile, a opoziției politice și a multor reprezentanți ai magistraturii. În ultimele luni, serviciile de presă au semnalat tensiuni interne, acuzații de influență politică și o preocupare tot mai evidentă pentru păstrarea unei pseudoindependențe în fața presiunilor din partea factorilor de decizie.

Deși oficial nu există încă un răspuns clar din partea CCR legat de solicitarea de concediu a judecătorului Deliorga, această inițiativă ar putea fi interpretată ca o reflectare a unui climat de instabilitate și dezordine în interiorul celei mai înalte instanțe judecătorești. În acest timp, de la nivelul altor judecători și oficiali ai sistemului judiciar s-au făcut apeluri pentru responsabilitate și pentru menținerea unei atitudini constructive în fața crizei.

Perspectiva pe termen scurt pare a fi sumbră, în condițiile în care chiar și în cadrul unei instituții considerate fundamentale pentru funcționarea statului de drept, războiul intern și criza de legitimitate devin tot mai evidente. În ciuda acestor provocări, comunitatea juridică și societatea civilă așteaptă cu interes evoluțiile viitoare, în speranța că dialogul și responsabilitatea vor învinge tentatia de a abandona miza fundamentală a unui sistem judiciar funcțional și respectat. Și, în timp ce tensiunile continuă să se adâncească, întrebarea rămâne dacă organismele competente vor putea găsi soluții pentru redresarea situației, sau dacă aceste semnale de alarmă vor fi ignorate până într-un punct de nevitalitate.