Internetul a transformat radical modul în care comunitățile religioase se conectează și își împărtășesc mesajele. Predici difuzate pe YouTube, mesaje pe Instagram, transmisii live și grupuri private – toate acestea au devenit indispensabile pentru credincioși, mai ales în vremuri în care prezența fizică la biserică devine tot mai dificilă. Însă, această infrastructură digitală aduce și riscuri multiple, printre care și exploatarea inimiului încredere a enoriașilor.

Deepfake-urile, noua armă a escrocilor în lumea religioasă

Recent, o metodă periculoasă a ieșit în evidență și a dat alarma în rândul liderilor spirituali: folosirea deepfake-urilor, adică videouri și înregistrări audio generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Infractorii recreează chipurile, vocea și chiar stilul predicilor a unor preoți sau pastori cunoscuți, pentru a cere donații în numele lor. Este o metodă care funcționează pentru că, în mediul religios, încrederea și respectul față de lideri sunt aproape instinctive.

Un preot catolic și podcaster popular, Father Mike Schmitz, povestește că a început să observe clipuri false în care apare „el”, însă mesajele transmise sunt fie normale, fie foarte stranii, cu referiri la „un om demonic”. Această combinație de familiaritate și imposibilitate de verificare face ca astfel de înșelăciuni să fie eficiente. Într-o societate în care donațiile și sprijinul financiar pentru proiecte religioase sunt bariere naturale, escrocii exploatează această normalitate, solicitând sume pentru binecuvântări, excursii sau “rezervări”, uneori folosind limbaj presant și urgent.

Cum funcționează schema: între emoție și tehnologie

Deepfake-urile nu trebuie să fie perfecte pentru a-și atinge scopul. Ca și în cazul altor scheme de fraudare, e suficient ca clipul să fie „aproape” de realitate și plasat în contextul potrivit. Un cont nou, cu nume aproape de cel oficial, un clip repostat sau un mesaj privat, toate pot induce în eroare o persoană fragilă emoțional sau grăbită.

De exemplu, mulți credincioși iau de bun mesajele care cer plăți pentru „binecuvântări” sau pentru rezervări la evenimente religioase. Aceste cereri adesea conțin un link sau indică un cont bancar despre care se presupune că aparține bisericii. În realitate, însă, banii nu ajung nicăieri în sistemul oficial, ci sunt retrași de escroci. Amplificat de consumul rapid de conținut religios, clipurile de doar câteva zeci de secunde pot trece drept autentice, mai ales dacă apar în grupuri sau pagini pline de confidență virtuală și încredere mutuală.

Avertismente din interiorul comunităților religioase

Un aspect alarmant pe care îl evidențiază analizele recente este că unele comunități religioase au început să adopte cu entuziasm tehnologia AI, fără a manifesta prea multă prudență. Acceptarea acestor mesaje generate artificial ca fiind normale distorsionează percepția credincioșilor, făcându-i mai vulnerabili la înșelătorii. Liderii spirituali conștienți de această situație trag semnale de alarmă, avertizând comunitățile asupra riscului de a fi păcăliți.

„Există deja clipuri false cu mine, iar unele predici conțin formulări ciudate, aproape de limba noastră, dar evidente ca fiind umflate de inteligența artificială”, povestește un preot care încearcă să educe enoriașii asupra pericolului. Însă, de multe ori, aceste avertismente apar după ce unele persoane au fost deja înșelate și și-au trimis banii.

Riscul nu se limitează la prejudicii financiare. Încrederea blocată sau erodată în comunitate poate duce la suspiciuni reciproce, divize sociale și chiar compromiterea imaginii publice a anumitor preoți sau biserici. Iar, atunci când credincioșii pierd încrederea în liderii lor, refacerea relației devine un proces dificil și de lungă durată.

Sfaturi pentru credincioși și oportunități de prevenție

Specialiștii indică fiecărui credincios să fie extrem de vigilent atunci când primește mesaje sau solicitări de donații din partea unor lideri religioși, mai ales dacă acestea apar pe rețele sociale sau în aplicații de mesagerie. Este necesar să verifice sursa: dacă este un cont oficial, dacă are un istoric consistent și dacă mesajele sunt în concordanță cu comunicarea obișnuită a liderului respectiv.

De asemenea, recomandarea este să nu se grăbească în a răspunde solicitărilor financiare, mai ales dacă acestea conțin termeni de urgență sau promisiuni nerealiste. În schimb, este preferabil să contacteze direct biserica sau comunitatea prin canale oficiale, pentru confirmare. Într-o eră în care tehnologia avansează rapid și escrocii devin tot mai inventivi, reacția rapidă și vigilența pot fi cele mai eficiente arme împotriva acestei amenințări.

Prevenția și conștientizarea sunt singurele măsuri suficiente pentru ca încrederea în comunitățile religioase să nu fie erodată iremediabil de elemente venite din exterior. În timp ce tehnologia avansează, și escrocii devin tot mai bine organizați, răbdarea și discernământul vor rămâne cei mai buni aliați pentru credincioși în lumea digitală.