Ajunul Crăciunului, sărbătorit pe 24 decembrie, marchează finalizarea pregătirilor pentru Nașterea Domnului și este o zi plină de semnificații spirituale pentru români. Această dată nu este doar o ultimă etapă a programului festiv, ci și un moment de reflecție și rugăciune, unde tradițiile sunt respectate cu sfințenie. Preotul Cătălin Ștefan a evidențiat pentru Digi24 principalele obiceiuri și practici observate în această zi.

Ajunul coincide cu sărbătoarea Sfintei Mucenițe Eugenia, oferind oportunitatea de a medita asupra valorilor spirituale. Tradițiile din această zi includ rugăciuni și pregătiri sufletești, dar și continuarea obiceiurilor transmise din generație în generație. Participarea la slujbele de Ajun este încurajată, iar pregătirile casnice ar trebui să fie finalizate cu o zi înainte, lăsând 24 decembrie pentru ultimele retușuri.

Majoritatea românilor nu respectă un post strict în ziua de Ajun, dar cei care aleg să o facă pot consuma cu ușurință alimente lichide și solide până spre seară. Aceasta se alătură practicii de a se pregăti sufletește pentru întâmpinarea sărbătorii prin rugăciuni. Este, de asemenea, o zi în care se sărbătoresc persoanele care poartă numele Sfintei Mucenițe Eugenia, ce primesc urări de la cei din jur.

Vecernia de Ajun este una dintre cele mai importante slujbe ale anului. Aceasta include rugăciuni, lecturi biblice și colinde ce creează o atmosferă spirituală profundă. Comunitățile se reunesc pentru a celebra nașterea lui Iisus, iar colindele aduc un sentiment de comuniune și tradiție familială.

Masa festivă de Ajun are un rol central în serile de Crăciun, fiind dedicată preparatelor de post, care sunt servite după apariția primei stele pe cer. Mâncărurile tradiționale, cum ar fi grâul fiert cu nucă sau turtele cu nucă, au semnificații profunde ce amintesc de nașterea Mântuitorului.

Colindele sunt un alt aspect important al Ajunului. „Bună dimineața”, de exemplu, este un colind popular în Transilvania și Moldova, care simbolizează bucuria și dorințele de bine pentru gazde. Colindătorii primind, de obicei, daruri simple simbolice, ce împărtășesc dorințe de belșug și sănătate.

Împodobirea bradului de Crăciun se face tradițional în seara de Ajun, dată văzută ca favorabilă pentru prosperitate. Această tradiție a evoluat în timp, multe familii alegând să decoreze bradul mai devreme, dar semnificația de speranță și lumină rămâne constantă.

Ajunul Crăciunului este, astfel, o ocazie de unire și reflecție, unde fiecare gest și fiecare tradiție întăresc legătura familială și spirituală. Aceste obiceiuri continuă să fie parte integrantă a identității culturale românești și invită la o cunoaștere mai profundă a valorilor sărbătorii de Crăciun.