Crește alarma privind cyberbullyingul în rândul copiilor din România și Europa, iar autoritățile răspund cu măsuri ferme

Situația minorilor în mediul digital devine tot mai tensionată, iar autoritățile europene și naționale iau măsuri pentru a combate fenomenul abuzurilor online. Recent, datele indică faptul că 21% dintre copiii din România sunt victime ale hărțuirii online, o cifră alarmantă care se înscrie într-un peisaj european tot mai preocupant, unde unul din șase adolescenți a trăit experiențe de cyberbullying. În condițiile în care aceste numere subliniază impactul profund al mediului online asupra tinerilor, autoritățile europene și parlamentarii naționali consideră necesar un pachet de măsuri pentru a proteja vulnerabilitatea minorilor.

Sfârșitul inocenței digitale: provocările cyberbullyingului în România și Europa

Cyberbullyingul, sau hărțuirea online, a devenit o problemă endemică care depășește limitele simple ale unor confesiuni superficiale. În România, datele poliției arată că aproximativ 21% dintre copii sunt vizate de hărțuiri digitale, o cifră care stârnește îngrijorare în contextul în care numărul victimelor crește odată cu accesul tot mai facil la rețelele sociale. La nivel european, situația e la fel de gravă, un studiu recent părând să indice că unul din șase adolescenți a fost supus unor experiențe traumatizante din cauza cyberbullying-ului.

În discursurile politicienilor, această problemă prinde contur ca o amenințare la adresa sănătății mentale a tinerilor, iar efectele psihologice pe termen lung se dovedesc devastatoare. Unele traume pot rămâne cu copiii pe termen lung, influențând dezvoltarea lor emoțională și socială. În plus, acest fenomen creează un mediu unde umilințele și șantajele sunt doar un clic distanță, iar impactul acestor experiențe poate duce la probleme grave cu sănătatea mintală, timiditate, reticență față de socializare sau chiar depresie.

Gabriela Firea și planul pentru responsabilizarea platformelor digitale

Eurodeputata Gabriela Firea, reprezentantă a Partidului Social Democrat, a făcut apel recent către autoritățile europene și industrie pentru a introduce măsuri concrete menite să reducă riscurile pentru minorii aflați pe rețele sociale. În cadrul unui discurs susținut la Strasbourg, Firea a propus trei inițiative clare și ferme pentru a restructura modul în care platformele gestionează conținutul și accesul minorilor.

Printre aceste măsuri se află instituirea sistemului de “majorat digital”, care să interzică accesul minorilor sub 13 ani pe platformele sociale, și restricționarea accesului până la vârsta de 16 ani, condiționată de acordul părinților. Liderul european a subliniat totodată necesitatea verificării stricte a vârstei utilizatorilor, dar și responsabilizarea companiilor pentru eliminarea rapidă a conținutului abuziv, care trebuie să fie procesată în câteva ore, nu în zile sau săptămâni.

Firea a atras atenția asupra faptului că aceste măsuri nu sunt doar o formalitate, ci necesită aplicare strictă și sancțiuni pentru platformele care nu se conformează, pentru a crea un mediu digital sigur pentru cei mai vulnerabili – copiii.

Plan european, investigații și inițiative legislative viitoare

Starea de alertă a devenit și mai acută în condițiile în care Uniunea Europeană intensifică acțiunile pentru controlul mediului digital. În plin proces de anchete antidumping și verificare a modului în care mari platforme sociale gestionează protecția minorilor, Comisia Europeană a lansat un Plan de acțiune ce vizează nu doar siguranța online, ci și responsabilitatea platformelor.

Noul pachet de măsuri prevede crearea de mecanisme eficiente pentru raportarea rapidă a cazurilor de hărțuire și conținut ilegal, precum și o mai bună cooperare între statele membre pentru a planifica și implementa politici comune. În plus, accentul se pune pe educație și alfabetizare digitală, esențiale pentru sporirea rezilienței tinerilor în fața pericolelor online.

Europarlamentarii pun accent pe faptul că nu doar legislația trebuie să crească responsabilitatea, ci și comunitățile, școlile și familiile trebuie să joace un rol activ în formarea unor tineri conștienți de risc și capabili să se apere.

Cu un cadru legislativ în curs de reformare și un angajament tot mai explicit pentru protejarea minorilor, domeniul digital al viitorului rezervă în continuare temeri, dar și speranțe pentru un mediu online mai sigur pentru cei mai vulnerabili. Perspectivele pentru 2026 aduc speranța unui echilibru mai solid între libertatea digitală și responsabilitatea, dar și o adaptare la noile provocări generate de evoluția rapidă a tehnologiei.