Controversa reformei pensiilor magistraților: Procese împotriva judecătorilor constituționali

Cazul numirii judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc la Curtea Constituțională (CCR) stârnește un val de controverse în România. Avocata Silvia Uscov, membră AUR, a intentat două procese împotriva acestora, solicitând suspendarea deciziilor de numire. Cererea a fost înaintată pe 31 decembrie 2025, în contextul unei ședințe controversate a CCR, unde judecătorii propus de PSD, inclusiv Busuioc, au părăsit sala, lăsând-o fără cvorum.

Acțiunile lui Uscov vin pe fondul unei tensiuni în jurul Legii pensiilor magistraților, care preconizează că salariile acestora nu ar trebui să depășească pensiile. Dacă noua lege va fi acceptată, magistrații nu vor mai putea ieși la pensie la 48 de ani, ci la 65, la fel ca restul angajaților din țară. Avocata AUR sugerează că există o tentativă de boicotare a legii din partea social-democraților prin tergiversarea procedurilor.

Miza componenței CCR

Analiza juridică a situației scoate la iveală implicațiile profunde ale proceselor intentate. Uscov argumentează că Dacian Dragoș nu îndeplinește condiția de vechime de 18 ani în activitatea juridică, având în vedere că a predat doar trei ani la facultatea de drept, minimalizând totodată experiența sa în alte domenii academice. Totuși, specialiștii contrazic această viziune. De exemplu, Dragoș este profesor de științe juridice din 2002 la Universitatea Babeș-Bolyai, ceea ce îi asigură, conform legilor în vigoare, statutul adecvat pentru funcția de judecător constituțional.

Liviu Avram, cunoscut analist juridic, sugerează că menționarea lui Dragoș ca subiect al acestor procese este parte dintr-o strategie de eliminare a unui judecător care ar putea influența votul referitor la Legea pensiilor magistraților. “Este evident că, dintre cei doi, Dacian Dragoș este singurul care ar putea susține reforma”, spune Avram, evidențiind astfel miza politică a acestor acțiuni.

Rapiditatea acțiunilor judiciare

Interesant este faptul că, în contextul unei justiții românești care deseori se desfășoară lent, aceste procese au fost inițiate și programate cu o rapiditate neobișnuită. Se estimează că pronunțarea instanței ar putea avea loc în scurt timp, chiar înainte de o nouă ședință a CCR, ceea ce ar putea conduce la blocaje în adoptarea legii discutate.

Într-o țară în care procesele se amână frecvent cu anii, premizele ca acest caz să aibă o soluție rapidă ridică semne de întrebare cu privire la influențele politice în justiție. Cu o decizie favorabilă, Dragoș ar putea rămâne parte a CCR, asigurând astfel o majoritate crucială cu votul său.

Un conflict politic mascat în termeni legali

Deși procesele par a fi bazate pe argumente legale valide, ele sunt susținute de o atmosferă politică tensionată. Atât AUR, cât și PSD au motive să își apere pozițiile, iar judecătorii constituționali sunt, din păcate, prinși în mijlocul acestei lupte. Discuțiile despre pensiile magistraților au generat nemulțumiri și controverse, iar acțiunile de boicot din partea unor grupuri politice nu fac decât să evidențieze fragilitatea sistemului juridic românesc.

Pe măsură ce situația evoluează, rămâne de văzut cum va influența aceasta viitorul judiciarelor din România și în ce măsură reformele anunțate vor avea loc cu adevărat. Timpul ne va arăta dacă CCR va reuși să își mențină integritatea în fața presiunilor politice și dacă judecătorii implicați vor face față provocărilor juridice cu care se confruntă.