Judecătorul Cosmin Grossu Sterea, numit recent la conducerea Tribunalului București, se află în mijlocul unui scandal juridic după ce un alt magistrat a contestat alegerea sa. Decizia provoacă o criză de încredere în rândul justiției din Capitală, având în vedere controversele legate de experiența și modul de desemnare a noului șef al instanței supremațe, precum și implicațiile politice și profesionale ale acestora.

Contestație contestată la vârful justiției bucureștene

Un judecător al Curții de Apel București a formulat oficial o contestație împotriva hotărârii Consiliului de conducere al acestei instanțe, prin care Cosmin Grossu Sterea a fost propus pentru funcția de președinte al Tribunalului București. Acest judecător s-a arătat nemulțumit de decizia de înlocuire, considerând că numirea nu respectă criteriile de experiență managerială necesare pentru astfel de funcții de management, în condițiile în care Sterea nu are o experiență relevantă în domeniu.

De altfel, propunerea sa a fost făcută oficial în urmă cu trei săptămâni, când Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a delegat pe acesta în funcție. Potrivit informațiilor, Sterea a fost numit în funcție pe baza unei decizii după o selecție internă, însă inițiativele contestatarului pot duce la o reevaluare a deciziei și pot încălca stabilitatea administrativă a Tribunalului, care figurează printre cele mai importante instanțe din țară.

Contextul numirii și controversele din jurul lipsei de experiență managerială

Numirea lui Cosmin Grossu Sterea în funcția de președinte al Tribunalului București nu a fost lipsită de polemici. Deși, în perioada imediat următoare numirii, acesta a fost catalogat de susținători drept un reformator cu potențial de modernizare, criticii au ridicat semne de întrebare privind lipsa sa de experiență managerială și faptul că numirea sa a fost rezultatul unor decizii interne și influențe politice.

Sterea, care a activat în cadrul instanței de trei săptămâni, a fost anterior judecător al instanțelor de fond, însă nu are experiență semnificativă în conducerea unei instanțe. Acest aspect îl face vulnerabil în fața criticilor și respingerii, mai ales în condițiile în care Tribunalul București traversează crize administrative și procesuale.

Reacțiile instanței și perspectivele viitoare

Decizia de a contesta numirea lui Sterea a fost salutată de multe cercuri din cadrul justiției, care au subliniat că aceasta nu trebuie să fie o chestiune de formă, ci una de fond. Într-un sistem în care integritatea și experiența pot influența rularea justiției, orice nepotism sau alegere neatentă poate avea efecte de durată asupra încrederii publice.

În același timp, CSM și instanțele superioare nu au făcut încă o declarație oficială cu privire la această contestare, însă analizele și deciziile sunt așteptate în urmările săptămâni. Un lucru este sigur: aceste evenimente relevă o tensiune latentă în interiorul magistraturii, dar și o nevoie de transparentizare a procesului de numire în funcții de conducere, mai ales în momentele de criză.

Pe măsură ce procedurile judiciare continuă, instanțele necesitând stabilitate pentru a-și putea exercita atribuțiile, perspectives sunt împărțite între menținerea nominației și reevaluarea acesteia, în funcție de rezultatul contestației. Cert este că tensiunile de la vârful justiției afectează percepția publică asupra independenței și credibilității sistemului judiciar din România, într-un moment în care încrederea în sistemul de justiție necesită consolidare.