Anul 2025 marchează o schimbare remarcabilă în modul în care românii consumă media. După o perioadă marcată de tensiuni politice, de supraexpunere informațională și de o activitate online extrem de intensă, publicul român pare să-și fi regăsit echilibrul. Mai prudent, mai selectiv și mai conștient de sursele din care extrage informații, consumatorul de media din țară redescoperă valorile tradiționale, în timp ce prinde contur o relație mai matură cu tehnologia.

### Revivalul media tradiționale în fața valurilor digitale

În ultimul an, vedem o revenire surprinzătoare a încrederii în media tradițională, precum televiziunea și radioul. Până nu demult considerate surse complementare, aceste medii capătă din nou un statut de prim-plan, fiind considerate surse de încredere, chiar dacă, firesc, nuancează de noile vremuri. Televiziunea își recâștigă poziția de centru al atenției, devinând un canal principal de informare, mai ales pentru publicul peste 35 de ani, care preferă televizorul clasic și radioul. În același timp, segmentele mai tinere (18-44 de ani) întorc privirea spre serviciile video-on-demand și podcasturi, în căutarea unei experiențe mai personalizate și mai interactive.

Deși interesul pentru digital nu a scăzut complet, tendința arată o maturizare a consumului online. În timp ce navigarea pe rețele sociale și ascultarea muzicii online înregistrează o scădere, în favoarea altor modalități de consum, publicul devine mai selectiv și mai rațional în felul în care folosește aceste platforme. În plus, interacțiunea pasivă devine regula: mai puțini utilizatori comentează sau fac multitasking în timp ce urmăresc televiziunea, indicând o relație mai conștientă și mai focusată cu media tradițională.

### Digitalul își pierde din vigoare, dar rămâne relevant

Pe de altă parte, platformele digitale cunosc o reorganizare a tiparelor de utilizare. Cele mai aprehendate activități precum navigarea pe rețele sociale, ascultarea muzicii sau citirea știrilor pentru divertisment scad semnificativ, în timp ce căutarea de informații non-știri, plățile digitale și alte servicii funcționează ca rămășițe ale digitalului tradițional. TikTok și Instagram, de exemplu, înregistrează cele mai mari scăderi ale interesului, în vreme ce Facebook păstrează o anumită relevanță, fiind utilizat de circa 40% dintre internauții urbani. În același timp, Google, odinioară principalul punct de plecare pentru informație, devine tot mai rar utilizat ca și sursă inițială pentru căutări.

O schimbare vizibilă are loc și în comportamentul utilizatorilor în social media: motivația principală pentru acces rămâne dorința de a fi conectat cu prietenii, în timp ce alte motive, precum informarea, divertismentul sau shopping-ul online, încep să decadă sau să își piardă din prioritate. Dacă înainte, social media era considerată o alternativă la media tradițională, acum pare să fie mai degrabă o extensie a acesteia, cu o utilizare mai pragmatică.

### Influența influencerilor și lumea virtuală: de la entuziasm la scepticism

Relația cu creatorii de conținut devine mai rezervată. În timp ce 55% dintre utilizatori urmăresc influenceri, interactiunea rămâne limitată, majoritatea preferând vizualizarea și like-urile, în locul implicării active sau al achizițiilor direct generate de aceștia. Campaniile cu influenceri își pierd din memorabilitate, cu excepția domeniilor precum muzica, gastronomie, turism sau beauty & fashion, precum și campaniilor sociale sau de sustenabilitate.

De asemenea, interesul pentru metavers și experimentele virtuale a rămas la un nivel moderat. Chiar dacă peste 60% dintre utilizatori sunt familiarizați cu conceptul, iar 63% manifestă interes pentru experimentele VR și AR, majoritatea percep aceste tehnologii ca pe o posibilitate pentru viitor, nu ca pe o nevoie imediată. Shopping-ul virtual, socializarea și concertele online rămân cele mai atractive forme de implicare, însă entuziasmul nu mai e la fel de crâncen.

Utilizarea inteligenței artificiale în schimbarea de conținut și analize devine tot mai frecventă — peste jumătate dintre utilizatori folosesc deja aceste instrumente. Chatbot-urile, generarea de imagini sau analiza documentelor câștigă teren, însă dincolo de utilitatea practică, se face simțită și o doză de scepticism, aproape jumătate dintre utilizatori fiind conștienți de riscul ca aceste conținuturi să induce în eroare.

### O nouă abordare a consumului de media

Per ansamblu, 2025 marchează o redefinire a modului în care românii percep și consumă media. Echilibrul dintre încrederea în medii tradiționale și prudența față de mediul digital devine noul normal. Publicul nu mai caută neapărat volum de conținut, ci sens, siguranță și încredere în ceea ce consumă, într-o perioadă în care tehnologia evoluează rapid, dar cu un ochi critic, matur și mai selectiv. În acest context, peste tot domnește convingerea că, pentru a rămâne în pas cu vremurile, trebuie să îți ajustezi așteptările și să privi cu scepticism mai întâi, dar și cu responsabilitate, impactul noilor tehnologii asupra vieții cotidiene.