Consilierii Generali ai Primăriei Capitalei au respins joi candidatură pentru organizarea forumului european dedicate orașelor, o decizie care atrage atenția asupra tensiunilor interne și a lipsei de unitate în administrația locală. Evenimentul, inițiat de Comisia Europeană, urmărește găzduirea forumului orașelor din 2027, o oportunitate de a evidenția inovațiile și realizările urbane ale Bucureștiului, precum și de a atrage atenția asupra strategiei sale de dezvoltare durabilă.

Oportunitate europeană sau dispută locală?

Forumul Orașelor 2027, organizat de Comisia Europeană o dată la câțiva ani, este unul dintre cele mai importante evenimente dedicate orașelor din Uniunea Europeană. Acesta are drept scop facilitarea dialogului între autoritățile locale, practicieni și factori de decizie europeni, cu accentul pe politicile de coeziune și dezvoltare urbană durabilă. Bruxelles-ul pune la dispoziție o finanțare considerabilă pentru găzduirea evenimentului, însă orașul gazdă trebuie să suporte o parte semnificativă a costurilor și să asigure infrastructura necesară pentru un public de aproximativ 800 de participanți.

Deși candidatul București părea a fi un candidat viabil, având toate condițiile necesare pentru organizare, consiliul general a decis să nu depună oficial candidatura, respingând astfel această posibilitate. Primarul Ciprian Ciucu a exprimat dezamăgire după vot, afirmând: „Primăria București a mai candidat și în urmă cu doi ani și a fost aproape să câștige. Ce aveți cu bucureștenii? Am fi avut ocazia să arătăm proiectele bune care s-au făcut în orașul nostru. Păcat”.

Costuri, beneficii și contradicții ale candidaturii

Organizarea unui eveniment de o asemenea amploare implică un efort financiar și logistic semnificativ. Orașul gazdă trebuie să asigure spații în zone centrale, ușor accesibile prin mijloace de transport în comun, care pot găzdui evenimente în format clasic sau hibrid și trebuie să fie capabil să gestioneze fluctuarea numărului de participanți până la momentul evenimentului. În plus, bunăvoința Bruxelles-ului constă în acoperirea unei părți din cheltuieli, însă contribuția locală rămâne esențială pentru succesul organizării.

Pentru bucureșteni, potențialul de a organiza această conferință reprezintă o șansă unică de a-și prezenta orașul pe scena europeană, de a evidenția inovațiile în domeniul urban, de a atrage investiții și de a crea relații valoroase. Comisia Europeană accentuează beneficiile de a fi gazdă, precum creșterea vizibilității internaționale, promovarea realizărilor locale și consolidarea rețelei internaționale a autorităților urbane.

Tocmai această oportunitate, însă, nu a fost convingătoare pentru consilierii generali, mulți dintre ei fiind de părere că orașul nu este încă pregătit pentru a găzdui un astfel de eveniment. Susținerea a fost insuficientă, doar 26 de consilieri fiind de acord cu depunerea candidaturii, în condițiile în care numărul necesar pentru aprobare nu a fost atins. Primarul Ciucu a încercat să justifice decizia prin faptul că Bucureștiul are nevoie de timp pentru consolidarea proiectelor și planurilor urbane, dar aceasta a fost percepută ca o oportunitate ratată.

diviziuni în cadrul administrației

Disputa pare să reflecte mai mult decât o simplă opinie despre organizare. În timp ce unii lideri doresc să profite de această platformă europeană pentru a avansa poziția orașului, alții, mai sceptici, consideră că Bucureștiul nu are încă bazele solide pentru astfel de prezentări.La rândul său, viceprimarul Adrian Vigheciu, reprezentant al PSD, a comentat că „din moment ce acest forum se axa în special pe zona de proiectare urbană, regenerare urbană, politici publice pe această zonă și bune practici, mi-ar fi rușine să participăm, în condițiile în care noi efectiv, de 15 ani, ne târâm în a face pași în elaborarea unui Plan Urbanistic General. Nu suntem un model de bune practici”.

Această poziție, însă, poate fi interpretată atât ca o conservare a status quo-ului, cât și ca o încercare de a evita riscurile asociate unui eveniment de o asemenea amploare, în ciuda beneficiilor evidente. De altfel, decizia de joi semnalează o posibilă frână în eforturile Bucureștiului de a se afișa pe scena europeană drept un centru de proiecte și inovații în domeniul urban.

Cu toate că perspectiva organizării evenimentului rămâne în suspensie, ramificațiile acestei decizii vor prezenta probabil un impact asupra modului în care Bucureștiul va încerca să se poziționeze în arena europeană în următorii ani. În timp ce unii vor considera această opoziție ca o etapă normală în procesul de consolidare a unor capabilități locale, alții vor urmări cu atenție dacă această decizie va fi reluată sau dacă va permite altor orașe europene să preia leadership-ul în domeniu.