Bucureștiul a ratat încă o dată șansa de a deveni gazda unuia dintre cele mai importante evenimente europene dedicate orașelor. Deși primarul general Ciprian Ciucu a depus eforturi pentru a obține sprijinul Consiliului Local în vederea trimiterii candidaturii capitalei, inițiativa nu a fost nici măcar discutată în ședința convocată pentru 16 februarie. Aceasta reprezintă ultima oportunitate pentru București de a participa la Forumul Orașelor 2027, organizat de Uniunea Europeană o dată la nouă ani, și de a-și evidenția potențialul în domeniul urbanismului și dezvoltării durabile.

Obstacolul cazului cvorumului și lipsa de voință politică

Proiectul de hotărâre vizând împuternicirea primarului de a depune candidatura a fost propus în aprilie, însă a fost respins în ianuarie, din cauza lipsei suficiente voturi și a absenței consilierilor de la ședință. În cadrul deliberărilor, Secretarul General al Municipiului București a explicat că “având în vedere că nu avem cvorumul de ședință nu putem vota nici ordinea de zi și nici lua în discuție proiectul”. Astfel, orice demers pentru ca orașul să fie reprezentat pe scena europeană a fost blocat de lipsa de participare și de implicare a consilierilor generali.

Chiar dacă primarul Ciprian Ciucu a solicitant implantarea candidaturii, aceasta nu a fost susținută din motive și de natură politică, inclusiv de anumite voci din administrație care au criticat proasta organizare a orașului în ceea ce privește planificarea urbanistică. Viceprimarul Adrian Vigheciu a spus chiar cu această ocazie că “mie mi-ar fi rușine să participăm la acest forum, în condițiile în care noi efectiv, de 15 ani, ne târâm în a face pași în elaborarea unui Plan Urbanistic General. Nu suntem un model de bune practici”.

Termen limită și consecințe

După respingerea oficială, termenul limită pentru depunerea candidaturilor a fost, de asemenea, ratat. Potrivit procedurii, candidaturile trebuiau comunicate până pe 17 februarie, însă lipsa unei decizii a Consiliului General a făcut imposibilă orice demers. În aceste condiții, orașul nu va putea participa la selecția finală, iar lista redusă a orașelor candidate va fi stabilită în luna aprilie, în cadrul unei reuniuni a directorilor pentru afaceri urbane ale Uniunii Europene.

De menționat că organizatorii europeni alocă o parte din bugetul necesar pentru găzduirea evenimentului, dar orașul gazdă trebuie să contribuie și financiar. Participarea la Forumul Orașelor 2027 reprezintă o șansă de a intra în dialog cu reprezentanți de nivel european și de a prezenta inițiative pentru urbanism durabil, dar, din păcate, Bucureștiul a pierdut și această oportunitate, cel puțin pentru această rundă.

Context și perspective

This is not the first time Bucureștiul a fost controversat pentru lipsa de coeziune în fața proiectelor europene sau naționale. În ultimii ani, administrația locală s-a confruntat cu dificultăți în elaborarea și implementarea unui plan urbanistic integrat, ceea ce a stârnit nemulțumiri din partea specialiștilor și a partenerilor europeni. În plus, dezinteresul politicienilor pentru proiecte de anvergură și dificultățile administrative au împiedicat orașul să-și valorifice oportunitățile de dezvoltare europeană.

Ultimele decizii și atitudini din cadrul Consiliului General indică, cel puțin momentan, o lipsă de viziune și de voință politică de a poziționa Bucureștiul pe harta celor mai activi și vizibili orașe europene. Rareori o urbe cu potențialul capitalei poate fi lăsată deoparte în asemenea mod față de o inițiativă atât de importantă, însă, rămâne de văzut dacă măcar pe termen mediu se vor schimba pozițiile și mentalitatea pentru a nu pierde alte șanse în viitor.