Consiliul Concurenței a aplicat sancțiuni usturătoare pentru companiile implicate în o înțelegere anticoncurențială strictă, în valoare totală de peste 163 de milioane de lei (aproximativ 32 de milioane de euro). Decizia vine ca urmare a unei investigații ample care a scos la lumină un pact între opt operatori economici din diverse industrii, vizând împărțirea pieței forței de muncă pentru a controla costurile și mobilitatea angajaților.

Subiectul acestei decizii devine cu atât mai relevant cu cât piața muncii din România traversează o perioada de dinamism accentuat, influențată de schimbările economice și de cererea crescută pentru anumite competențe. În cadrul anchetei, autoritatea de concurență a descoperit că aceste companii au stabilit o strategie comună pentru a împiedica mobilitatea angajaților, limitând efectiv concurența pe piața muncii și menținând salariile la un nivel scăzut, în detrimentul angajaților și al economiei în ansamblul ei.

Înțelegere ilegală pe piața muncii

Potrivit celor mai recente informații, cele opt companii au creat un sistem de împărțire a angajaților pe zone geografice sau pe segmente de industrie, astfel încât să evite concurența acerbă pentru atragerea forței de muncă. Acest tip de înțelegere, denumit în limbajul specializat cartel, nu doar că încalcă legislația europeană și națională privind concurența, dar afectează direct dreptul angajaților la o remunerație corectă și la oportunități de avansare.

Autoritatea de concurență a precizat că aceste practici au fost menite să păstreze costurile cu personalul în limite foarte restrictive, limitând astfel creșterea salariilor și reducând fluctuația de personal pe anumite segmente de piață. În plus, decizia vine în contextul în care piața muncii din România s-a europeanizat rapid, dar existența unor astfel de practici cartelare contravine eforturilor de a crea un mediu concurențial sănătos, benefic pentru toți actorii implicați.

Reacția autorității și impactul asupra mediului de afaceri

Este pentru prima dată când Consiliul Concurenței demarează o astfel de anchetă la nivel atât de larg și cu o finalizare atât de fermă. “Am sancționat aceste companii pentru că au încălcat flagrant legile concurenței, creând un cartel care a limitat libera mobilitate a muncii și a condus la menținerea artificial a salariilor la niveluri scăzute”, a declarat președintele autorității la momentul anuntului.

Deciziile de sancționare vin în contextul în care autoritățile European și naționale intensifică luptele împotriva cartelurilor și practicilor anticoncurențiale, cu scopul de a proteja drepturile angajaților și de a stimula o concurență loială pe toate segmentele economiei. Pentru companiile sancționate, această decizie poate însemna un semnal de alarmă, dar și un semn clar că inspectoratele antitrust vor da prioritate combatrii practicilor care afectează direct piața muncii.

Este încă incert dacă sancțiunile vor avea efectul disuasiv scontat sau dacă vom asista la o perioadă de reevaluare a strategiilor de business centrate pe respectarea regulilor concurenței. În orice caz, această acțiune demonstrează că autoritățile române devin tot mai vigilente și mai proactive în asigurarea unui mediu economic corect și echitabil pentru toate părțile implicate. În următoarea perioadă, așteptăm să vedem dacă anchetele viitoare vor scoate la ivealti alte practici similare și dacă măsurile de sancționare vor contribui la o schimbare semnificativă a comportamentului companiilor.