Judecătorii bucureșteni analizează în prezent o solicitare venită din partea unei asociații civice, care cere suspendarea deciziei guvernamentale de înființare a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției. Decizia Guvernului, anunțată la finalul anului 2025 de premierul Ilie Bolojan, a fost luată în urma unui reportaj al Recorder și a protestelor de stradă, și a fost contestată în instanță chiar în primele zile ale anului 2026.

### Contestație la Curtea de Apel București

Cererea de suspendare a fost înregistrată la Curtea de Apel București după ce mai mulți avocați și reprezentanți ai societății civile au criticat dur inițiativa guvernamentală, calificând-o drept o posibilă tentativă de subminare a independentei justiției. În documentele depuse, contestatarii susțin că decizia premierului Bolojan încalcă cadrul legal existent și aduce atingere principiilor statului de drept.

Decizia Premierului Bolojan de a constitui acest for a fost prezentată ca fiind o măsură menită să asigure o mai bună coordonare și transparentizare a procesului de revizuire a legilor justiției, însă opoziția din partea partidelor și a organizațiilor civice a fost vehementă.

### Contextul politic și social al deciziei

În ultimele luni, tensiunile din domeniul justiției au crescut considerabil. Reportajul Recorder, care a declanșat această polemică, a semnalat posibilele riscuri legate de influențarea reformei legilor justiției, în condițiile în care se discută intens despre posibile modificări ale legilor fundamentale ale sistemului judiciar. Protestele stradale, desfășurate atât în București, cât și în alte orașe mari, au oprit, pe termen scurt, proiectele guvernamentale din domeniu, alimentând debateul despre necesitatea unui echilibru între reformă și garantarea independenței justiției.

Guvernul a justificat inițiativa ca fiind una necesară pentru adaptarea structurilor și legislației în contextul unui proces de reformare profundă a sistemului judiciar din România, însă opozanții susțin că măsura pare să vizeze, mai degrabă, consolidarea unor influențe politice în deciziile judiciare, ceea ce poate submina statul de drept.

### Implicațiile legale și așteptările din instanță

Cererea de suspendare aduce în discuție o serie de întrebări legale legate de cadrul constituțional și de autonomie a sistemului judiciar. Procurorii și avocații independenți atrag atenția asupra riscului ca decizia prim-ministrului să fie contestată dacă va fi menținută, chiar și în cazul în care va fi aprobată în cele din urmă de către autoritatea executivă.

Judecătorii de la Curtea de Apel au devenit, pentru moment, arbitrii unei dispute politice și juridice de mare complexitate, care ar putea avea repercusiuni pe termen lung asupra funcționării justiției din România. În aceste condiții, multe voci anticipează că procesul va fi unul delicat și va necesita o analiză amănunțită, bazată pe argumente legale și pe respectarea prevederilor constituționale.

După primele audieri, instanța de la Curtea de Apel București a programat o serie de analiza pentru zilele următoare, rămânând de văzut dacă va decide suspendarea executării deciziei prim-ministrului. În schimb, sursele din domeniu indică o posibilă amânare sau chiar respingere a contestării, în condițiile în care demersurile politice și cele juridice continuă să se intersecteze.

Dincolo de toate, contextul politic actual lasă să se intuiască faptul că această dispută juridico-politică va avea repercusiuni și asupra modului în care se va regândi, pe termen mediu și lung, echilibrul de puteri în România, precum și statutul independent al justiției.

Pe măsură ce instanța va delibera, scena politică și societatea civică așteaptă cu interes decizia finală, care foarte probabil va fi interpretată drept un nou element de tensiune în procesul de consolidare sau de contestare a reformelor din sistemul judiciar.