Comisia Europeană a refuzat parțial planul Ungariei de a debloca 545 de milioane de euro din fondurile blocate ale Uniunii Européene, pe măsură ce tensiunile dintre Bruxelles și Budapesta s-au amplificat, potrivit unei surse din presa de specialitate. Din această sumă, Ungaria va primi doar 163,5 milioane de euro în avans, iar aceste fonduri pot fi retrase ulterior de către Comisie dacă se consideră că au fost utilizate impropriu.

Statele membre protestează tot mai vehement față de premierul ungar Viktor Orbán, acuzându-l de amenințări de blocare a sancțiunilor mai dure împotriva Rusiei, de opoziție față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și de blocarea unui împrumut european în valoare de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, afectată de conflictul armat.

Discuțiile despre aceste nemulțumiri vor continua și la un summit informal programat miercuri la Copenhaga, unde liderii vor analiza posibilitatea de a trece de la votul unanim la o decizie majoritară calificată, pentru a evita veto-ul lui Orbán.

În același timp, Comisia Europeană rămâne fermă în opoziție față de eliberarea unei părți semnificative din fondurile europene în valoare de 18 miliarde de euro, pe care le-a reținut Ungariei din cauza încălcării libertăților academice și a drepturilor minorităților, printre alte probleme.

Guvernul maghiar a propus un compromis, sugerând transferarea a 545 de milioane de euro din fondurile destinate programelor universitare către proiecte industriale considerate „strategie”, însă Bruxelles-ul nu a aprobat în totalitate această variantă. Purtătorul de cuvânt al Comisiei a declarat: „Nu vom elibera nicio sumă până când nu vor fi îndeplinite condițiile generale de eligibilitate”, făcând referire la criteriile pe care toate statele membre trebuie să le respecte pentru a primi finanțare europeană.

Totuși, pe durata săptămânii trecute, a fost aprobată eliberarea a 163,5 milioane de euro din suma totală blocată, în cadrul unor plăți anticipate. Decizia s-a bazat pe regulile interne ale Comisiei, care stipulează că cel puțin 30% din fonduri trebuie alocate pentru proiecte strategice, precum infrastructuri critice și biotehnologie.



Sursa articol