Comisia Europeană respinge acuzațiile de cenzură și reafirmă sprijinul pentru libertatea de exprimare

După o serie de declarații și investigații privind măsurile de moderare a conținutului online, Comisia Europeană a făcut clar faptul că susține neclintit libertatea de exprimare, respingând orice acuzații de cenzură. În cadrul unei conferințe de presă recente, purtătorul de cuvânt al CE pentru probleme de dezinformare, Thomas Regnier, a subliniat poziția organizației față de controversele apărute în spațiul public, afirmând că „Europa susține deplin libertatea de exprimare” și că aceste afirmatii reprezintă „o poziție clară atât față de alte state, cât și față de omologii americani.”

Clare diferențe între libertate și cenzură

Discuțiile privind moderarea conținutului online au fost intensificate în ultimele luni, în special în contextul îngrijorărilor legate de dezinformare și de potențialele abuzuri de cenzură. Criticii acuză platformele și autoritățile de cenzură excesivă, susținând că aceste măsuri limitează libertatea de exprimare a cetățenilor. În replică, reprezentanții Uniunii Europene afirmă că încalcarea libertății de exprimare nu face parte din politica sa, dar recunoaște necesitatea unei moderări responsabile pentru a preveni răspândirea de informații false sau dăunătoare.

„Acuzațiile de cenzură sunt complet absurde și nefondate,” a afirmat Thomas Regnier, subliniind că măsurile luate de platformele mari, precum Meta, au fost implementate pentru a garanta un mediu online sigur pentru toți utilizatorii. În opinia sa, aceste acțiuni sunt în conformitate cu valorile europene, fiind menite să protejeze drepturile cetățenilor, nu să le limiteze libertatea.

Exemple concrete și explicații oficiale

Pentru a demonstra afirmațiile, oficialul CE a adus ca exemplu platforma Meta, care, potrivit lui Regnier, a șters peste 24,5 milioane de conținuturi în ultima perioadă, într-un efort de a combate dezinformarea și de a menține un mediu digital sigur și responsabil. „Această activitate nu are ca scop cenzurarea opiniilor, ci asigurarea unei platforme în care informațiile false nu pot să se răspândească fără restricții,” a explicat purtătorul de cuvânt al Comisiei.

El a mai subliniat că în cadrul dialogului cu statele și organizațiile internaționale, Uniunea Europeană adoptă o poziție echilibrată, în care libertatea de exprimare și responsabilitatea platformelor digitale merg mână în mână. În același timp, Regnier a respins orice asociere între aceste măsuri și o tentativă de control total al comunicării online, afirmând că „este o greșeală să se asocieze lupta împotriva dezinformării cu cenzura.”

Contextul european și provocările viitoare

Este important de menționat că eforturile europene în domeniul libertății de exprimare și moderării conținutului au fost intensificate odată cu adoptarea Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR) și a Directivelor privind serviciile digitale, care impun companiilor digitale responsabilități clar stabilite în gestionarea conținutului. Totodată, în ultimele luni, Guvernele europene și instituțiile europene au fost ținta criticilor din partea unor ONG-uri și grupuri de advocare, care acuză că unele măsuri de moderare pot degenera în forme de cenzură cenzură de stat sau corporativă.

În prezent, Comisia Europeană continuă dialogul cu platformele digitale și celelalte părți interesate pentru a găsi un echilibru între libertatea de exprimare și necesitatea de a preveni răspândirea conținuturilor dăunătoare. În ciuda criticilor, oficialii europeni reafirmă că focalizarea rămâne pe protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, fără a compromite eforturile de a combate discursul instigator la ură, dezinformarea și alte forme de abuz online.

Pe măsură ce dezbaterile continuă, clar este că autoritățile europene rămân ferme în poziția lor: libertatea de exprimare este un pilon fundamental al societății democratice, iar măsurile de moderare trebuie să fie proporționale și transparente, menite să asigure un mediu online sigur pentru toți. În același timp, provocările legate de dezinformare și responsabilitatea platformelor digitale rămân în centrul atenției, iar răspunsurile europene continuă să se adapteze pentru a face față noilor realități ale digitalizării.