Autoritatea electorală din Honduras a declarat oficial ilegal decretul emis de președinta în funcție, Xiomara Castro, care ordona renumărarea voturilor alegerilor prezidențiale de la sfârșitul lunii decembrie. Decizia survine în contextul unor tensiuni politice și acuzații de fraudă, într-un proces care încă divizează situația politică a acestei țări din America Centrală.

### Decizia autorităților electorale: decretul președintei invalidat

Luni, organismul electoral de la Tegucigalpa a anunțat că decretul semnat de Xiomara Castro vineri este ilegal, întrucât contravine procedurilor legale și normelor electorale ale Hondurasului. Astfel, orice încercare de a modifica rezultatele oficiale ale alegerilor rămâne fără fundament juridic, consolidând oficial victoria candidatului de dreapta, Nasry Asfura, susținut de Statele Unite și, în mod special, de fostul președinte și politician influent, Donald Trump.

Această hotărâre a autorităților electorale a fost percepută ca o spinare pentru democrația în Honduras, unde transferul puterii fiind până acum destul de fragil, mai ales în contextul unor acuzații de fraude și nereguli în procesul electoral. În plus, decizia aflată în contradicție cu decretul președintei vine pe fondul unor proteste și reacții internaționale, care cer respectarea rezultatelor electorale și evitarea escaladării tensiunilor.

### Tensiuni politice și reacții internaționale

De la anunțarea rezultatelor oficiale, în decembrie, când Nasry Asfura a fost declarat câștigător, fostele alianțe și promisiuni de reforme democratice s-au dovedit a fi tensionate. Xiomara Castro, lideră de stânga și recent aleasă președintă, a contestat rezultatele, acuzând posibile manipulări și insistând asupra renumărării voturilor pentru a dispune de un proces transparent și corect.

Însă, autoritatea electorală a clarificat că orice astfel de inițiativă nu are temei legal și că procesul electoral s-a încheiat în conformitate cu legea. “Decizia noastră vine în sprijinul stabilității și al respectării legilor în Honduras”, a declarat un reprezentant al organismului electoral, subliniind clar faptul că “decizia președintei de a ordona renumărarea fără un fundament legal este ilegală și nu va fi recunoscută”.

Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Statele Unite și Uniunea Europeană au trasat un semnal de alarmă, solicitând guvernului de la Tegucigalpa să respecte rezultatele procesului electoral și să mențină calmul în țară. Totodată, organizațiile internaționale pentru drepturile omului au exprimat preocupări cu privire la riscul de escaladare a violenței și a instabilității sociale, dacă situația nu va fi gestionată cu responsabilitate.

### Contextul intern și implicațiile pentru democrație

Honduras se află într-un moment delicat, fiind o țară marcată de instabilitate politică și socio-economică cronică. În ultimii ani, alegerile din această țară au fost adesea zguduite de acuzații de fraude și de intervenții nelegitime, iar alegerile din decembrie par să fi continuat această tendință.

Pentru Xiomara Castro, aleasă în urmă cu câteva luni, răbdarea a fost pusă la încercare. În ciuda faptului că a revendicat victoria și a cerut renumărarea, testul pentru respectarea drepturilor democratice rămâne acela de a convinge comunitatea internațională și populația proprie de legitimitatea procesului electoral. În plus, dacă tensiunile vor escalada sau dacă autoritățile vor persista în refuzul de a accepta rezultatele, Honduras riscă să se confrunte cu perioade prelungite de instabilitate, chiar cu risc de blocaj instituțional.

Perspectiva pe termen scurt privește refuzul guvernului de la Tegucigalpa de a reveni asupra decretului emis de președintă și în același timp, așteptările privind un dialog politic constructiv. În timp ce comunitatea internațională continuă să monitorizeze îndeaproape evoluțiile, populația honduriană rămâne împărțită, iar viitorul politic al țării depinde în mare măsură de capacitatea liderilor să găsească un echilibru între respectarea legii și menținerea pluralismului democratic.