Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității solicită constatarea încălcării drepturilor omului de către fost ofițer comunist

Într-o mișcare cu implicații majore pentru procesul de adevăr și justiție în România, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a depus, luna trecută, o solicitare la Curtea de Apel București pentru a constata că un fost ofițer al fostei Securități, Ion Giotoiu, în vârstă de 75 de ani, a încălcat drepturile omului și, implicit, a exercitat Poliție Politică în perioada comunistă.

Acest demers al CNSAS, care a avut la bază evaluarea documentelor din arhivele secrete, vine pe fondul unei ofensive continue a instituției pentru clarificarea și recuperarea memoriei despre roarea represivă a regimului comunist. În cauza depusă, CNSAS solicită instanței să constate, în concret, că activitatea fostului ofițer a încălcat norme fundamentale ale drepturilor omului și a fost parte a unor practici de poliție politică.

Contextul istoric și recunoașterea oficială a politiei politice

Ion Giotoiu a fost activ în perioada comunistă, perioadă în care Securitatea era responsabilă de supravegherea și repressiunea cetățenilor care îndrăzneau să se opună regimului. În ciuda trecerii anilor și a faptului că acesta nu mai are calitatea oficială de ofițer, CNSAS consideră că activitatea sa trebuie judecată și sancționată în spiritul responsabilității istorice. În ultimii ani, autoritățile române au intensificat eforturile de a reda adevărul despre abuzurile din perioada comunistă, iar această acțiune se înscrie într-un efort mai amplu de a exprima recunoaștere pentru victimele represiunii.

Implicațiile legale și provocările procesului

Căutarea unei recunoașteri oficiale a faptelor trecutului nu este doar o chestiune morală, ci și una juridică. CNSAS acuză că activitatea fostului ofițer a inclus practici de supraveghere, intimidare și reprimare a cetățenilor, ceea ce contravine flagrant drepturilor fundamentale garantate de constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În cadrul procesului, se va analiza dacă această activitate poate fi încadrată la nivelul faptelor de Poliție Politică, adică acele acțiuni clandestine sau abuzive ale serviciilor de represiune ale regimului comunist.

Pe de altă parte, avocatul lui Ion Giotoiu a afirmat că acțiunea CNSAS nu ține cont de prevederile legii în contextul unor termene limită de prescripție, subliniind dificultățile juridice ale recuperării acestor fapte după decenii. În plus, el a argumentat că nu există suficiente probe concrete pentru a demonstra implicarea directă a clientului său în acte de încălcare a drepturilor omului.

Reacțiile și perspectiva pentru viitor

Reacțiile din partea societății civile au fost împărțite. De o parte, multe organizații pentru drepturile omului laudă inițiativa CNSAS, considerând că ea reprezintă un pas esențial în procesul de depășire a trecutului și de recuperare a adevărului istoric. Pe de altă parte, există și voci critice, care consideră că astfel de procese pot fi dificil de susținut pe termen lung, mai ales în contextul trecerii timpului și al prescripției legale.

Deși nu este primul astfel de demers în instanță, această acțiune poate avea un impact semnificativ peste ani asupra modului în care România va trata memoriea comunismului și responsabilitatea celor implicați în activități reprobabile în serviciul regimului. Următorul termen al procesului va fi decisiv pentru clarificarea acestei situații, însă pentru mulți români, gestul CNSAS reprezintă un pas simbolic și moral în procesul de reconciliere cu trecutul Întregii societăți.