Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a făcut public, marți, lista „must carry” pentru anul 2026, o decizie cheie care va influența puternic peisajul mediatic din România în următorii ani. Aceasta semnalează clar ce posturi de televiziune trebuie obligatoriu preluate de către operatorii de distribuție, asigurând un acces continuu și echitabil la diferite canale de informare și divertisment pentru public. Într-o țară în care mass-media are un rol esențial în formarea opiniei publice, decizia CNA are implicații profunde pentru cine are control asupra conținutului distribuit și pentru consumatorii finali.

### Lista „must carry”: o decizie strategică pentru mass-media românească

Publicată pe site-ul oficial al CNA, lista cuprinde în principal canalele de televiziune ale Societății Române de Televiziune (SRTV), adică stațiile publice precum Televiziunea Română și Radio România, dar și alte posturi care trebuie preluate de toți distribuitorii care furnizează servicii de televiziune. Această listă nu sunt simple recomandări; ea reprezintă o obligație legală, menită să asigure accesul unui public cât mai larg la informație, educație și divertisment. În contextul în care mediul digital și concurența privată sunt în plină expansiune, această măsură menține un echilibru, garantând că și posturile publice nu vor fi marginalizate în fața ofertelor private mai profitabile.

CNA subliniază că lista va fi actualizată periodic, pentru a reflecta noile tendințe și pentru a asigura diversitatea și pluralismul mediatic. Într-un raport recent, oficialii instituției au afirmat că această inițiativă are ca scop „venirea în sprijinul consumatorilor de media, pentru a asigura accesul la informații de calitate și pentru a sprijini presa publică”. În același timp, decizia naște controverse și nedumeriri în rândul operatorilor de distribuție și ai celor din industrie, care se tem de posibile restricții în dezvoltarea serviciilor și de influența prea mare a statului în purtarea pe piață a televiziunilor.

### Implicații și perspective pentru scena mediatică din România

Reacțiile din industria media și telecomunicații nu au întârziat să apară. Liderii operatorilor de cablu și satelit susțin că această listă va impune costuri suplimentare pentru distribuție și că, în unele cazuri, presiunea statului asupra conținutului poate duce la limitarea libertății de alegere pentru consumatori. De altfel, unii experți în drept și politici media cred că astfel de măsuri trebuie gestionate cu prudență, pentru a nu afecta echilibrul delicat dintre stat și sectorul privat.

Din punct de vedere legislativ, lista „must carry” reprezintă o aplicare concretă a unor directive europene privind garantarea diversității în mass-media și accesului egal la conținut, dar și o reacție a autorităților naționale la evoluțiile rapide din industrie. În ciuda criticilor, instituția de reglementare insistă că această măsură este una temporară, menită să asigure o tranziție către o piață mai competitivă, fără ca publicul să fie privat de accesul la canale importante.

Agitația mediatică nu s-a oprit, însă. În timp ce unii analiști preconizează o consolidare a poziției posturilor publice, alții anticipează un posibil conflict între autorități și operatori, care vor fi nevoiți să implementeze sistemul în condiții de constrângeri tehnice și financiare. În plus, existând o dezbatere acută despre libertatea mass-media și rolul statului în reglementarea sectorului, perspectivele rămân deschise pentru noi modificări legislative și pentru evoluția asupra modului în care publicul va accesa și consuma conținutul mediatic la nivel național.