Clujul, oraș cunoscut pentru peisajele sale pitorești și atmosfera vibrantă, a avut o reală problemă în 2023: poluarea aerului a stat aproape în permanență în centrul atenției. Potrivit unui studiu recent realizat de rețeaua comunitară „Strop de Aer”, clujenii au respirat aer poluat pentru nu mai puțin de 222 de zile din cele 365 ale anului trecut. O situație alarmantă, dacă avem în vedere impactul pe termen lung asupra sănătății populației și mediului înconjurător.

Poluarea aerului: o problemă persistentă în inima Transilvaniei

Analiza a fost realizată pe baza a peste 1,8 milioane de măsurători obținute de la 48 de senzori de calitate a aerului, amplasați în diverse zone din oraș, dar și în cartierele mai puțin frecventate de autorități. Poate mai surprinzător decât valoarea zilelor cu aer poluat este faptul că aceste măsurători nu sunt doar rezultatele unor monitorizări oficiale, ci și ale inițiativei cetățenești de a contribui la conștientizarea problemei. Astfel, oamenii au avut acces la date în timp real, ceea ce a permis o imagine mai clară asupra gradului de poluare.

Rezultatele indică faptul că un procent semnificativ al anului trecut a fost petrecut în condiții de calitate insuficientă a aerului, iar asta s-a tradus prin efecte negative atât pentru sănătatea locuitorilor, cât și pentru mediul înconjurător. Specialiștii atrag atenția că nivelurile ridicate de poluare persistă în special în zilele cu trafic intens și în perioadele cu condiții meteo nefavorabile, cum ar fi lipsa vântului sau umiditatea crescută.

Factorii care contribuie la nivelurile critice ale poluării

Clujul, ca oraș cu o dinamică economică în creștere, prezintă numeroase provocări în gestionarea calității aerului. În primul rând, traficul rutier intens rămâne principalul vinovat, fiind responsabil pentru o parte semnificativă a particulelor în suspensie și a emisiilor de gaze nocive. La acestea se adaugă și factorii legați de industrie, încălzirea locuințelor în sezonul rece și, din păcate, chiar și unele practici agricole din zonele periferice.

Noile măsurători evidențiază însă și o altă problemă: percepția și conștientizarea publicului despre gravitatea situației. Deși există reglementări legale și strategii în domeniu, implementarea și respectarea lor lasă loc de îmbunătățiri, ceea ce face ca poluarea să continue să aibă efecte dure asupra sănătății populației. Potrivit autorilor studiului, pentru a diminua aceste niveluri alarmante, este nevoie de o schimbare profundă în mobilizarea orașului și în responsabilitatea fiecăruia.

Ce urmează pentru Cluj și cetățeni

Unii reprezentanți ai autorităților locale au promis în ultimul timp măsuri pentru reducerea traficului și promovarea transportului alternativ, însă pașii concreți rămân încă insuficienți. În condițiile în care nivelurile de poluare au persistat atât de mult timp, soluțiile trebuie să fie implementate cu mai multă fermitate, combinând modernizări ale infrastructurii, stimulente pentru utilizarea mijloacelor de transport ecologice și campanii de conștientizare.

Pentru mulți locuitori, aceste date reprezintă un motiv de îngrijorare, dar și de mobilizare pentru a cere politici publice mai ferme în domeniu. În urmă cu câțiva ani, autoritățile locale au făcut pași pentru a introduce măsuri de reducere a emisiilor, însă chiar dacă unele proiecte au fost demarate, rezultatele concrete sunt încă așteptate.

Clujul se află în fața unui moment de reflecție și de responsabilizare. Pe măsură ce orașul își păstrează ambiția de a fi un centru cultural și economic major al regiunii, combaterea poluării devine o prioritate stringentă. Atmosfera din oraș, încărcată de datele despre zilele cu aerul cel mai poluat, cere nu doar acțiuni punctuale, ci și o reevaluare profundă a modului în care gestionăm și protejăm mediul pentru generațiile viitoare.