Primarul general al capitalei, Ciprian Ciucu, a efectuat marți o vizită surpriză la autobaza Floreasca a Societății de Transport București (STB), scandând un semnal de alarmă în ton cu starea critică în care se află această companie de transport public. În timpul unei transmisiuni live, edilul a vorbit despre condițiile deplorabile în care angajații se străduiesc să repara autobuzele defecte, precum și despre o guvernare defectuoasă, care par să fi compromis funcționarea normală a societății, în ciuda problemelor evidente și fără investiții majore în infrastructură.

Deși în ultima vreme s-au înregistrat semnale clare de stagnare, primăria a comoțit proceduri de angajare pentru Consiliul de Administrație (CA) al STB înainte de alegerile locale din 2024. Conform declarațiilor sale, aceste măsuri au fost luate cu scopul de a “pune la adăpost” anumite persoane, păzind astfel ceea ce Ciprian Ciucu numește o “echipă superperformantă” de la conducerea societății. În opinia sa, aceste acțiuni au fost făcute pentru a evita orice influență a noului primar asupra organizației, un scenariu pe care orice analiză serioasă îl poate interpreta drept o formă de protejare a unui sistem vechi și corupt, în detrimentul interesului bucureștenilor.

Discuțiile de la fața locului au revelat probleme alarmante legate de lipsa pieselor de schimb, o situație ce îi forțează pe angajați să recurgă la “canibalizare” de piese din autobuze vechi pentru a menține în funcțiune flota. Acest fapt, adesea descris ca o practică disperată și inacceptabilă, scoate în evidență neglijența administrativă și lipsa investițiilor, într-un oraș unde transportul public trebuie să fie fundamentul mobilității. Ciprian Ciucu a accentuat că “nu mai există piese, nu vin la timp, și ce fac angajații este să canibalizeze alte autobuze.” El s-a declarat revoltat de starea în care se află infrastructura veche a autogării, dar și de diferențele vizibile între modul în care sunt gestionate celelalte instituții sau companii din Capitală, aflate în condiții mult mai bune.

Pe lângă aceste probleme operaționale, primarul a adus în discuție și problema remunerării angajaților. Un mecanic, conform declarației sale, încasează între 4000 și 5000 lei net, sumă considerabilă, dar care nu pare să atragă suficienți angajați, în condițiile în care condițiile de muncă sunt extrem de dificile și infrastructura, precară. În același timp, a fost criticată gestionarea defectuoasă la nivel de management, Ciprian Ciucu fiind și mai tranșant în privința cheltuielilor: “Să îmi explice și mie cineva cum o societate comercială care are bugetul Brașovului nu a avut bani pentru a investi în aceste baze.”

Primarul a anunțat totodată că urmează să petreacă vizite și în alte depouri, pentru a evalua situația la fața locului, semn clar că actuala stare de fapt nu poate fi ignorată. În același timp, Ciucu a reacționat el însuși la recentul refuz al Consiliului General al Municipiului București (CGMB) de a aproba un proiect pentru un audit extern la STB și compania municipală de termoficare. Acest demers, menit să evidențieze modul în care sunt gestionate fondurile și să clarifice cauzele acumulării unor datorii uriașe, a fost respins, cel mai probabil de influența politică a PSD, după cum a recunoscut edilul.

Întrebat despre legitimitatea și transparența procesului de selecție pentru conducerea societății, Ciprian Ciucu a indicat existența unor probleme grave legate de concursurile de management și de legăturile de familie, suspectate de pe poziția sa de nepotism și favoritisme. Asemenea practici, în opinia primarului, compromit procesul decizional și adâncesc criza de încredere în instituție, lucru dovedit de ultimele controverse și anchete jurnalistice. În context, predictibilitatea și controlul timpului executiv al companiei rămân vulnerabile, în timp ce problema prioritizării investițiilor și clarificării atribuțiilor în cadrul CA continuă să fie neclare.

Perspectiva rămâne sumbră pentru societatea de transport în comun a Bucureștiului, iar primarul Ciprian Ciucu, în ciuda inițiativelor și discursurilor dure, pare să fie încă în faza de evaluare a amploarei problemei. În timp ce se anunță o serie de vizite și verificări pe teren, o reformă reală și durabilă a STB pare să rămână un obiectiv dificil, dacă nu imposibil, fără o intervenție radicală și un management transparent, cu investiții și schimbări de fond. Deocamdată, bucureștenii pot doar spera ca aceste decizii și verificări să conducă la schimbări concrete în cele ce urmează, pentru ca transportul public să nu mai fie un simbol al degradării, ci al modernizării și eficienței.