Cineastii iranieni Jafar Panahi și Mohammad Rasoulof își exprimă îngrijorarea față de represaliile autorităților față de protestatarii din Iran, după o perioadă de 36 de ore în care accesul la internet a fost complet blocat în întreaga țară. Aceasta decizie a regimului islamic a fost percepută de cei doi regizori ca fiind o încercare brutală de a reduce la tăcere vocile celor care își revendică drepturile și libertățile fundamentale.

Blocajul total al comunicațiilor – o măsură menită să suprime protestele

În ultimele zile, Iranul a fost scena unor proteste spontane, declanșate de nemulțumiri legate de condițiile sociale, economice și de restricțiile politice impuse de regim. Reacția autorităților a fost rapidă și severă: de data aceasta, au recurs la oprirea totală a traficului online, o măsură extremă care a răpit posibilitatea populației de a comunica cu lumea exterioară. După o pauză de 36 de ore, internetul a fost reluat, însă multe voci angajate în lupta pentru libertate consideră că această acțiune a fost o încercare de a înăbuși protestele și de a sugruma orice solidarizare internă.

Reacția cineaștilor – apel la solidaritate internațională

Jafar Panahi, cunoscut pentru filmele sale critice la adresa conducerii islamice, și Mohammad Rasoulof, ale cărui opere au evidențiat adesea represaliile din sistemul juridic iranian, au fost printre cei care au ieșit public pentru a condamna această deconectare forțată. Într-un comunicat, aceștia și-au exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la „represiunea flagrantă” asupra manifestanților, subliniind că blocarea accesului la internet reprezintă o încercare de a împiedica orice formă de exprimare și solidarizare a cetățenilor.

„Regimul iranian a întrerupt canalele de comunicare din interiorul țării și a blocat toate mijloacele de contact cu lumea exterioară”, au declarat cei doi cineaști, adăugând că această tactică face parte dintr-un sistem de represiune menit să sufoce orice opoziție.

Contextul protestelor și represiunea guvernamentală

De câțiva ani, Iranul se află sub presiunea masei populației, care solicită reforme politice, respectarea drepturilor omului și libertăți civile. De la protestele din 2019, care au fost brutal reprimare, la cele din ultimele luni, oamenii refuză să fie siluiți și vor să-și exercite dreptul la exprimare. În aceste condiții, autoritățile au recurs adesea la măsuri restrictive, inclusiv blocarea internetului, pentru a controla și a evita răspândirea informațiilor despre abuzuri și violențe.

Blocarea internetului, o tactică frecvent utilizată de regimul iranian și în alte situații de asociere socială, nu doar că limitează informația, ci determină și izolare socială, spărgând astfel legătura dintre cetățeni și restul lumii. În anumite cazuri, aceste măsuri au fost criticate și de organizații internaționale pentru drepturile omului, considerându-le drept o încălcare gravă a libertății de exprimare.

Perspective și reacții internaționale

Deși restricțiile digitale temporare s-au încheiat, situația rămâne tensionată în Iran, iar guvernul pare dispus să mențină o politică a tăcerii forțate încă mult timp. Comunitatea internațională și organizațiile pentru drepturile omului avertizează asupra riscului de escaladare a violențelor și solicită autorităților iraniene să reia dialogul deschis cu societatea civilă și să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

În timp ce protestele continuă în anumite zone ale țării, vocea artiștilor și a oamenilor de cultură devine tot mai importantă în a atrage atenția asupra situației din Iran. În condițiile în care regimul caută să controleze orice formă de exprimare, mesajele transmise din străfundurile sistemului cultural rămân o pildă de curaj și rezistență împotriva opresiunii. La rândul lor, actorii și cineaștii iranieni speră ca solidaritatea internațională să contribuie la reluarea dialogului și la găsirea unei soluții care să permită societății să se exprime liber, fără teama de represalii.