Google a publicat recent un raport detaliat despre costurile energetice ale interacțiunilor cu inteligența artificială generativă, oferind pentru prima dată cifre concrete. Deși valorile par modeste la nivel individual, impactul lor global devine semnificativ, având în vedere milioanele de utilizatori zilnic și creșterea rapidă a utilizării acestor tehnologii.

În raportul prezentat de Google, fiecare întrebarea de tip „text-to-text” adresată AI-ului Gemini consumă 0,24 watt-oră, produce 0,03 grame de CO2 și utilizează 0,26 mililitri de apă. Pentru a ilustra mai clar, aceasta echivalează cu 9 secunde de vizionare la televizor și cu aproximativ 5 picături de apă. Dacă un utilizator mediu face în jur de 10 întrebări zilnic, în decurs de un an ajunge să consume echivalentul unui litru de apă doar în interacțiuni cu AI-ul. Cu toate acestea, impactul anual devine considerabil dacă multiplicăm cifrele la nivelul milioanelor de utilizatori activi.

Datele publicate de Google arată și distribuția consumului energetic: 58% din energie este folosită de cipurile de procesare, 25% de memoria serverelor, 10% pentru redundanță și 8% pentru răcirea datacenterelor. În plus, raportul contextualizează ce înseamnă aceste cifre în raport cu energia regenerabilă proiectată de Google, menționând că emisiile raportate sunt de trei ori mai mici decât cele generate într-o rețea electrică obișnuită. Cu toate acestea, acest factor de comparare poate fi considerat optimist.

Un aspect important îl reprezintă reducerea consumului energetic, care în ultimul an a scăzut de 33 de ori pentru procesarea unui prompt, o îmbunătățire semnificativă. Totuși, raportul nu detaliează volumul total de întrebări adresate zilnic AI-ului Gemini sau costurile inerente funcțiilor avansate, precum generarea imaginii sau video, care solicită resurse mai mari. De asemenea, nu sunt analizate impacturile asupra mediului industrial, unde volumul de cereri depășește cu mult cifrele comunicate pentru utilizatorii individuali.

Specialiștii indică faptul că aceste cifre nu trebuie privite ca indicatori isolati, ci în contextul creșterii generale a consumului energetic. Profesorul Renato Casagrandi de la Politehnica din Milano avertizează că aceste consumuri sunt adiționale și se adaugă activităților existente. În plus, AI-urile încurajează formularea de întrebări multiple, creând un efect cumulativ de consum sporit, care poate deveni semnificativ în ansamblu.

Potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie, centrele de date vor putea depăși 1000 TWh de consum până în 2026, echivalent cu întreaga energie folosită de Japonia într-un an. În condițiile în care consumul general a crescut cu doar 1,5% după pandemie, dar cel al datacenterelor a crescut cu 20%, eficiența energetică devine o provocare majoră.

Inițiativele pentru reducerea impactului și monitorizarea evoluției consumurilor trebuie să rămână în centrul atenției, întrucât creșterea utilizării AI nu implică doar inovație, ci și responsabilitate față de mediu. În contextul acestei evoluții, informarea continuă rămâne esențială pentru înțelegerea pe termen lung a costurilor energetice ale tehnologiilor digitale.