Proiectul pentru efectuarea unui audit extern la societățile municipale STB și Termoenergetica, propus de Primăria București, a fost respins joi de Consiliul General, într-un moment încărcat de controverse și tensiuni legate de gestionarea fondurilor publice. Inițiativa avea menirea să clarifice motivele pentru care cele două companii, cruciale pentru serviciile publice ale Capitalei, au înregistrat datorii uriașe, dar decizia de respingere arată o criză mai profundă în modul de administrare a resurselor capitalei.

Refuzul auditului – o decizie controversată în contextul datoriilor uriașe

Proiectul propunea efectuarea unui audit extern menit să identifice pierderile financiare și să stabilească valorile exacte ale datoriilor acumulate. Referatul de aprobare sublinia că „dimensiunile datoriilor acumulate impun efectuarea unor audituri externe în scopul identificării naturii pierderilor financiare survenite și a valorilor lor exacte, pentru a putea fi recuperate și pentru a corecta mecanismele care au condus la producerea lor”. Cu toate acestea, propunerea a fost respins cu o diferență semnificativă de voturi – 24 pentru și 29 de abțineri, un semnal clar al tensiunilor din cadrul administrației locale.

Controverse și acuzații legate de gestionarea resurselor

Reacțiile din sală au fost acoperite de conflicte de interese și tensiuni personale. Ioana Stoica, reprezentant PSD și președintele sindicatului Termoenergetica, a criticat dur decizia, menționând că societatea a fost supusă unui număr de controale și audituri în ultimul an și că „instituția nu a primit tot ce trebuia ca să funcționeze”. Ea a atacat direct managementul și a subliniat condițiile precare în care lucrează angajații, precizând că „subvenția către populație este datorită salariaților, care vin și muncesc în condițiile care muncesc, fără alte adaosuri sau prime”.

Primarul Ciprian Ciucu: „Vreau audit de performanță”

Primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a avut o intervenție decisive, afirmând că răspunderea pentru situația critică nu revine Adunării Generale a Acționarilor sau consiliilor de administrație, ci lui personal. „Responsabilitatea o am eu, pe mine mă înjură oamenii”, a declarat acesta, explicând că vrea să obțină nu un simplu audit de legalitate, ci unul de performanță, care să explice deciziile luate de conducere pe parcursul anilor. „De ce se plătesc cu precădere anumite contracte și nu alea pe care poate cu toții le-am considera esențiale?”, a întrebat el.

Transparență și neîncredere: un desire personal pentru auditul independent

Ciucu a subliniat că, pentru a putea oferi servicii publice eficiente și suportabile din punct de vedere bugetar, trebuie să știe exact ce se întâmplă în aceste companii, iar cel mai sigur mod este un audit independent, comandat de Primăria Capitalei. „Nu am încredere decât într-un audit independent”, a spus el, adăugând că actualul Consiliu General nu îi permite să controleze direct aceste societăți, deși el are responsabilitatea de a răspunde în fața bucureștenilor de starea și performanța lor.

În timp ce în discursurile publice se invocă de multe ori transparența și responsabilitatea în gestionarea banilor publici, respingerea inițiativei de audit extern reflectă dacă nu o reticență, cel puțin o lipsă de voință politică de a aduce claritate în modul în care sunt administrate aceste societăți. Cu toate că primarul precizează că vrea un control sincer și independent, contextul actual indică faptul că decizia finală a fost să se evite o analiză care ar putea dezvălui practici discutabile sau probleme ce necesită rezolvare profundă.

În ultimele zile, dezbaterile privind aceste companii continuă, iar perspectivele pentru o transparency reală rămân în ceață. Ce e clar însă este că, în tumultul administrației locale, aceste probleme legate de datoriile și gestionarea serviciilor publice din București nu pot fi amânate la nesfârșit, iar examinarea atentă a deciziilor și mecanismelor de control devine din ce în ce mai urgentă pentru a reda încrederea cetățenilor în administrație.