Criza sistemului de termoficare în București capătă accente alarmante în ultimele zile, pe fondul temperaturilor extrem de scăzute care au lovit capitala. Termocentrala București Vest, una dintre cele mai importante unități de producție a agentului termic, a utilizat recent temperatura de aproape 100 de grade Celsius pentru a compensa pierderile dramatice din rețeaua de distribuție. Deși centralele ELCEN funcționează la parametri aproape maximi, mii de blocuri din București se confruntă cu un sistem de încălzire tot mai defectuos, caloriferele fiind în continuare aproape reci, iar imobilele rămânând dezmorțite în plină iarnă.

### Presiune extremă și funcționare peste limite tehnice
Conform datelor obținute din camera de comandă a CET Vest, centralele de producție sunt puse la încercare maximă de noile condiții meteo. Pe 18 ianuarie, CET București Vest livra agent termic la o temperatură de 99 de grade Celsius, aproape de punctul de fierbere al apei în condiții normale, fiind cu patru grade peste limita minimă solicitată de Termoenergetica. În același timp, în timp real, toate cele patru mari centrale ale orașului s-au menținut pe aceeași linie, livrând agent termic peste temperaturile cerute, pentru a face față crizei.

Chiar CET Grozăvești și CET Vest trimit apă în rețea la 98 de grade Celsius, în timp ce CET Progresu livrează agent termic la 97 de grade. În plus, chiar și CET București Sud, care a avut dificultăți tehnice recent, a reușit să atingă 86 de grade, depășind astfel cerința minimă de 80 de grade. Această situație arată clar efortul eroic al echipamentelor de producție, însă pune sistemul sub o presiune foarte mare, cu riscuri de explozie sau defecțiuni pe termen scurt, dacă condițiile nu se vor ameliora.

### Pierderi masive de apă și riscuri tehnice
Momentul critic al acestui tablou sumbru este reprezentat de pierderile uriașe de apă din sistem. Reprezentanții operatorului ELCEN au anunțat că, pentru a compensa scurgerile din conductele vechi, sistemul funcționa săptămâna trecută cu un adaos de apă de nu mai puțin de 2.225 de tone pe oră. Aceasta înseamnă că, în medie, sistemul pierde peste două ori mai multă apă decât în mod normal, unde debitul standard de completare trebuie să fie în jurul valorii de 1.000 de tone pe oră.

Această situație este deosebit de gravă din punct de vedere tehnic, deoarece instalațiile de tratare a apei funcționează la limita maximită a capacității lor, fiind supuse unui stres foarte mare. În plus, aceste pierderi masive influențează negativ circuitul termic, apă care se întoarce din oraș fiind prea rece și cu presiune scăzută, fapt ce duce la reducerea randamentului centralei și a creșterii considerabile a consumului de gaz.

Problemele se adaugă și riscul de a produce avarii la echipamentele de tratare chimică sau la pompare, în cazul în care volumul de apă nu va fi redus. Acest dezechilibru termodinamic afectează întregul sistem, punând în pericol alimentarea continuă a milioane de bucureșteni cu căldură și apă caldă menajeră.

### Perspective și provocări pentru următoarele zile
Criza actuală survine pe fondul unor avarii în lanț, în special în zona CET Sud, unde peste 3.000 de imobile din Sectoarele 2 și 3 au rămas fără căldură pentru mai bine de o săptămână. Deși problema s-a remediat, sistemul are nevoie de mai mult timp pentru a se readuce la parametrii normali.

Meteorologii anunță pentru următoarele zile temperaturi nocturne mai ridicate, chiar și peste valorile de -1 grad Celsius, semnalând o ușurare a condițiilor extreme, dar situația de la sistemul de termoficare rămâne critică. În contextul în care efortul de a menține o temperatură cât de cât acceptabilă pentru consumatori implică riscuri tehnice și economice serioase, autoritățile afirmă că vor fi nevoite să opereze sistemul în regim de avarie, până când condițiile meteo și infrastructura se vor îmbunătăți.

În timp ce echipele de întreținere și operatorii încearcă în continuare să reducă pierderile și să îmbunătățească condițiile de funcționare, perspectiva pe termen lung rămâne incertă. Reabilitarea sistemului de distribuție, înlocuirea conductelor vechi și modernizarea echipamentelor devin imperative pentru a evita reapariția unor astfel de crize în viitorul apropiat. În absența unor măsuri drastice, bucureștenii vor trebui să se adapteze unui sezon încărcat de provocări, în condițiile în care iarna nu arată semne de slăbire, iar vremea rece continuă să testeze limitele sistemului de încălzire centralizată.