Îngrijorarea angajaților în fața avansului rapid al inteligenței artificiale capătă un nou nivel: un grup de cercetători propune un diagnostic medical pentru această problemă.

Pe măsură ce extremele automatizării și implementarea AI în mediul de lucru devin tot mai evidente, cercetătorii din domeniul psihologiei și medicinei propun crearea unui termen specializat pentru o nouă formă de anxietate. În contextul în care numeroase companii aleg să folosească inteligența artificială nu doar pentru eficientizare, ci și pentru reducerea forței de muncă, oamenii resimt presiuni și temeri tot mai intense legate de pierderea locurilor de muncă și identitate profesională. De aici și necesitatea recunoașterii acestor simptome ca o condiție medicală distinctă, denumită „tulburare de înlocuire prin AI” (AIR – AI Replacement Dysfunction).

Percursul spre recunoaștere medicală a anxietății generate de AI

Publicată într-o revistă specializată în medicină și psihologie, cercetarea notează că tot mai mulți angajați se confruntă cu simptome precum anxietate, insomnie, depresie și confuzie identitară, toate acestea fiind atribuite unei temeri fundamentale: aceea de a fi înlocuiți de roboți sau sisteme automate. Cercetătorii definesc AIR drept o suferință psihologică și existențială resimțită de cei amenințați de pierderea locurilor de muncă, ca urmare a progresului tehnologic. Cu alte cuvinte, această noțiune vine să ofere o explicație medicală pentru o problemă socială tot mai acută, pe măsură ce digitalizarea și automatizarea devin norme în mediul profesional.

Autorii cercetării subliniază că această tulburare poate avea repercusiuni serioase asupra sănătății mintale, fiind asociată cu riscul de dezvoltare a tulburărilor psihice sau de abuz de substanțe. În plus, aceasta poate intensifica izolarea socială sau sentimentul de inutilitate, alimentând un cerc vicios de stres și dezintegrate.

Impactul AI asupra pieței muncii și sănătății mentale

Discuția despre această tulburare nu vine în van. În ultimii ani, o serie de studii și sondaje au arătat că numărul celor îngrijorați de pierderea locurilor de muncă din cauza AI a crescut alarmant. Un sondaj recent al Reuters/Ipsos relevă că 71% dintre respondenți sunt convinși că inteligența artificială va înlocui „prea mulți oameni în mod permanent”. La nivel global, și în Statele Unite, peste jumătate dintre respondenți sunt de părere că AI le va afecta negativ perspectivele profesionale, în special cei cu venituri mici și medii.

Unde se intersectează aceste temeri cu realitatea? Chiar dacă oficial nu există cifre oficiale care să indice concedieri directe generate de AI, tot mai multe companii recurg la această tehnologie pentru a motiva decizii de personal, uneori invocând automatizarea ca pretext pentru reduceri în masă sau restructurări. În special, pozițiile de vârf sau cele entry-level sunt cele mai vulnerabile, în condițiile în care firmele preferă să înlocuiască muncă manuală sau administrative cu roboți sau algoritmi.

Perspective și opțiuni pentru gestionarea acestei noi anxietăți

Deși termenul de AIR nu a fost încă oficial acceptat ca diagnostic clinic, cercetătorii au elaborat un set de instrumente, inclusiv chestionare de screening, pentru ca specialiștii să identifice simptomatologia specifică. În termeni practici, tratamentul se axează pe terapie cognitiv-comportamentală și alte tehnici de restructurare a gândurilor, pentru a ajuta pacienții să-și dezvolte reziliența psihologică și să redobândească sentimentul de control asupra propriului viitor.

Emergența acestei forme de anxietate apare pe fondul unei realități din ce în ce mai clară: că sentimentele de nesiguranță, stres și anxietate generate de avansul tehnologic nu mai pot fi tratate exclusiv ca fenomene individuale, ci trebuie abordate și din perspectiva sănătății publice. Comunitățile medicale și societățile trebuie să fie pregătite pentru această provocare, în condițiile în care automatizarea va continua să modeleze profund peisajul muncii și vieții cotidiene. În contextul unor noi inițiative și cercetări, se pare că răbdarea și adaptabilitatea vor fi cheile pentru a face față acestei ieșiri din zona de confort a angajaților moderni.