
O echipă internațională de cercetători, condusă de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a constatat că peisajele alpine ale Munților Carpați au suferit transformări semnificative în ultimii 40 de ani, conform unui articol publicat într-o revistă de specialitate.
Studiul arată că aproape jumătate din zonele situate la altitudini peste 1.500 de metri au trecut printr-un proces intens de înverzire, cauzat de extinderea tufărișurilor de afine, merișor, rododendron și ienupăr.
Analiza imaginilor satelitare și a fotografiilor aeriene istorice, inclusiv cele dintr-un program american din anii 1960, a permis cercetătorilor să observe această schimbare ecologică rapidă.
Fenomenul este cel mai accentuat între 1.800 și 2.300 de metri altitudine, în special pe versanții nordici, unde comunitățile de arbuști au un rol central în modificare, influențând mai puțin pădurile de molid sau jnepenișurile.
„Ceea ce vedem astăzi în Carpați este o consecință directă a reducerii presiunii pășunatului după perioada comunistă, combinată cu efectele încălzirii globale. Arbuștii revin în zonele în care turmele de animale păștează mai rar, iar clima mai blândă le facilitează extinderea. Este o schimbare rapidă, având în vedere că a avut loc în doar patru decenii — o perioadă foarte scurtă în raport cu ritmul natural al acestor transformări,” explică dr. Dan Turtureanu, cercetător la Grădina Botanică a Universității Babeș-Bolyai.
Fii primul care comentează