Comisia Europeană reduce finanțarea pentru centrele pro-UE, pe fondul ascensiunii euroscepticilor

Bruxelles-ul diminuează fondurile alocate organizațiilor pro-europene, în timp ce grupările eurosceptice câștigă teren. Decizia Comisiei Europene de a reduce finanțarea pentru centrele de reflecție favorabile Uniunii Europene vine într-un moment de creștere a influenței grupurilor eurosceptice. Această măsură generează îngrijorări cu privire la viitorul dezbaterilor publice și al sprijinului pentru proiectul european.

Fonduri mai puține pentru susținătorii Uniunii

Grupurile de reflecție europene, care militează pentru o Europă unită, se confruntă cu dificultăți financiare semnificative. Reducerea finanțării le forțează să-și diminueze activitățile sau să concedieze personal. Potrivit unor surse, deficitul de finanțare se ridică la milioane de euro. Această situație a survenit la scurt timp după ce organizații conservatoare au criticat modul în care erau cheltuiți banii, susținând că aceștia alimentau o „propagandă pro-UE”.

În paralel, se observă o creștere a importanței și a finanțării grupurilor de reflecție de dreapta, care adesea beneficiază de sprijin financiar din Statele Unite. Europarlamentarul verde Daniel Freund avertizează că întreaga situație a think tank-urilor s-ar putea orienta spre o atitudine anti-europeană. El subliniază necesitatea ca Uniunea Europeană să se apere împotriva celor care încearcă să o distrugă.

Comisia Europeană acordă finanțare grupurilor de reflecție prin intermediul programului său „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CERV), având rolul de a proteja și promova drepturile și valorile consacrate în tratatele UE. Această finanțare a fost direcționată către organizații care organizează evenimente, comandă rapoarte și finanțează cercetări privind afacerile europene și integrarea.

Critici și reacții la Bruxelles

Reducerea finanțării a stârnit critici din partea unor experți și politicieni. Fabian Zuleeg, director executiv al European Policy Center, consideră că această măsură transmite un semnal greșit. El compară situația financiară a acestor grupuri cu cea a unor think tank-uri mai noi, mai eurosceptice sau de dreapta, care au început să-și facă loc în dezbaterile și evenimentele de la Bruxelles.

Un exemplu este organizația MCC Bruxelles, finanțată de un institut educațional privat din Ungaria. Institutul a acuzat UE că folosește programe precum CERV pentru a ajuta organizații care sunt „aliniate în mod explicit la viziunea Comisiei privind o integrare europeană mai profundă”. John O’Brien, șeful departamentului de comunicare al MCC Bruxelles, a declarat că apariția unor surse alternative de finanțare pentru organizațiile axate pe libertatea de exprimare este o evoluție firească.

Fabienne Keller, europarlamentară franceză, a solicitat Comisiei Europene să restabilească finanțarea CERV pentru 2026. Alți lideri de think tank-uri au contestat măsura în care decizia Comisiei a fost influențată de atacurile conservatorilor. Isabelle Durant, președinta Friends of Europe, crede că reducerea a fost mai degrabă o problemă birocratică. Martin Vokalek, director executiv al Europeum Institute for European Policy, a afirmat că Comisia se confruntă cu o examinare riguroasă a finanțărilor.

În 2025, a fost înființat un organism al Parlamentului European specializat în investigarea finanțării ONG-urilor.