14 octombrie 1802: Cel mai devastator cutremur din istoria României

Pe 14 octombrie 1802, România a fost martora celui mai puternic cutremur din istoria sa, un cataclism cu epicentrul în Vrancea, resimțit pe o suprafață de peste 2 milioane de kilometri pătrați, generând panică și distrugeri masive.

În acea perioadă, Țara Românească se confrunta cu provocări teribile. Orașele și sate ale Valahiei fuseseră devastate de hoți și trupe ale rebelului pașă Osman Pazvantoglu. Domnitorul Mihai Șuțu, în fața amenințărilor, a ales să fugă, lăsând populația expusă. Recoltele fuseseră compromise, iar oamenii își puneau speranțele în rugăciuni, pregătindu-se să celebreze Sfânta Parascheva.

În momentul în care se încheia Sfânta Liturghie, cutremurul a început cu o violență uluitoare, provocând distrugeri ireparabile în sate, orașe, mănăstiri și biserici. Acesta a durat două minute, dar a fost suficient pentru a transforma peisajul. „Cutremurul cel Mare” a fost astfel considerat un eveniment catastrofic, resimțit și în zone din afara României. În contrast, seismul din 1977, care a afectat Bucureștiul, a fost mai slab decât cel din 1802.

Efecte devastatoare și percepția contemporanilor

Pentru românii vremii, „Marele Cutremur” a fost perceput ca o pedeapsă divină. Cronicarilor le-a fost dat să observe efectele devastatoare: biserici, fortificații și clădiri au cedat sub presiunea seismului, iar pământul s-a crăpat, lăsând să iasă jeturi de mâl și apă cu miros de sulf.

„Iar aici, în București, mai multe biserici s-au zdruncinat… și pământul pe alocuri se deschidea,” relata Ioan Dobrescu, subliniind amploarea distrugerilor. Imediat după cutremur, mărturiile au început să documenteze amploarea devastării, evidențiind pierderile materiale imense, în special în București, unde Turnul Colțea a fost distrus.

Un cutremur cu o semnificație regională

Cutremurul a fost estimat cu o magnitudine de 7.9 pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de 150 de kilometri, inițiind o reacție în lanț care a afectat nu doar România, ci și țări din jur, precum Bulgaria și Ucraina. Efectele s-au extins pe o vastă suprafață, de la Istanbul până la Sankt Petersburg, având un impact devastator asupra orașelor din Balcani.

Pagubele s-au ridicat la nivel național, multe biserici și clădiri din localități precum Iași, Cernăuți și Târgu Jiu fiind puternic afectate. De exemplu, la Iași nu a rămas niciun zid nesuprat.

Impactul psihologic și social

Victimele umane au fost greu de contabilizat, dar se estimează că resimțirile au fost severe. Tema teroarei a fost accentuată de lipsa de ajutoare în acele zile, amplificând suferința și disperarea. Oamenii au rămas fără locuințe și resurse, această tragedie fiind văzută ca o pedeapsă divină, ținând cont de contextul social al vremii.

Conform mărturiilor epocii, cutremurul din 1802 a rămas în memoria colectivă, fiind o referință pentru seismele ulterioare care au zguduit zona. De exemplu, fenomenele tectonice continuă să fie studiate, având impact asupra vieții sociale și economice a României și regiunilor învecinate.



Sursa articol