Viktor Orban, premierul Ungariei, se confruntă cu un val de critici internaționale și o perioadă de stagnare economică, în timp ce se pregătește pentru alegerile parlamentare din aprilie 2026. Acesta a fost susținut public de fostul președinte american Donald Trump, care a îndemnat cetățenii maghiari să-l voteze.

O Constituție controversată și măsuri autoritare

Viktor Orban a impus o nouă Constituție în 2011, consolidându-și puterea prin modificarea a sute de acte normative. Partidul Fidesz, condus de Orban, a forțat pensionarea mai multor magistrați, măsură criticată de Uniunea Europeană. Curtea Constituțională a intervenit ulterior, invalidând unele prevederi. Criticii acuză modificări ale regulilor electorale, inclusiv redesenarea districtelor și votul etnicilor maghiari, pentru a avantaja Fidesz. Loialiștii au fost instalați la conducerea instituțiilor publice, asigurând controlul deplin asupra aparatului de stat.

Începând cu 2022, Orban a guvernat prin decrete, invocând starea de urgență din cauza războiului din Ucraina. Măsurile îndreptate împotriva organizațiilor neguvernamentale și controlul asupra mediului academic au limitat independența acestora. Open Society Foundations, fondată de George Soros, și-a închis biroul din Budapesta în 2018, mutându-se la Berlin. Universitatea Central Europeană, fondată tot de Soros, s-a mutat la Viena în 2019. Orban respinge acuzațiile de subminare a democrației, afirmând că a primit mandate clare de la alegători.

Relațiile cu Uniunea Europeană și politica externă

Ungaria a fost transformată într-un hub pentru investițiile chineze, rusești și germane. Acțiunile lui Orban au creat tensiuni cu partenerii din UE și NATO. Deși a susținut oficial sancțiunile împotriva Rusiei, Orban a trasat o „linie roșie” în privința resurselor energetice. Relațiile cu Kiev au fost afectate de dispute privind securitatea energetică. Ungaria a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro pe care UE intenționa să-l acorde Ucrainei, gest criticat de blocul european.

Economie și perspective

Ungaria a lichidat datoria către FMI în 2013, recuperându-și statutul de „recomandat pentru investiții” trei ani mai târziu. Guvernul a menținut sub control deficitele fiscale până la pandemia de coronavirus. Confruntat cu dificultăți economice, guvernul a majorat țintele privind deficitul bugetar, pentru a finanța cheltuielile preelectorale. Taxe record au fost impuse băncilor, activele din pilonul privat de pensii au fost preluate și impozite speciale au fost introduse pentru marile afaceri din energie și comerț. Deși au asigurat stabilitate financiară statului, aceste decizii au generat tensiuni cu UE.

Viktor Orban a proclamat succesul politicii sale la începutul anului 2026, afirmând că energia, media și băncile sunt acum în mâini maghiare. Cu toate acestea, performanța economică generală rămâne îngrijorătoare, Ungaria confruntându-se cu o perioadă de stagnare care durează deja de trei ani.

Donald Trump l-a susținut public pe Viktor Orban înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria din 12 aprilie 2026, apelând la alegători prin intermediul rețelei de socializare Truth Social.