Ceferiștii implicați în scandalul corupției caută ajutor AI pentru a-și justifica acțiunile

Un caz senzațional din lumea feroviară românească scoate la iveală nu doar acuzațiile grave de corupție, ci și modul în care angajații CFR Călători încearcă să scape de răspundere folosind inteligența artificială. În timp ce Parchetul de pe lângă Tribunalul București continuă investigațiile și a dispus deja percheziții la sediul societății de stat, câțiva dintre cei vizați s-au adresat ChatGPT, AI-ul de la OpenAI, pentru întrebări legate de situația lor juridică.

Acuzații grave: corupție și vânzare frauduloasă a biletelor

Cei 33 de angajați ai CFR Călători sunt acuzați de implicare în activități ilicite, în special de vânzarea frauduloasă a locurilor în vagoanele de dormit și cușetă. Concret, aceștia blocau locurile din timp, folosind CNP-urile elevilor și beneficiari de gratuitate, pentru a le păstra și apoi a le revinde pe piața neagră la prețuri supraevaluate. După vânzare, restul sumelor erau încasate de conducători, un sistem informatic care se dorea a fi „secret” și profitabil pentru cei implicați.

Investigațiile au fost demarate încă din martie 2024, iar în martie 2025 au avut loc percheziții la Palatul CFR de pe Bulevardul Dinicu Golescu, locul în care are sediul operatorul feroviar de stat. La acea vreme, autoritățile au descoperit o rețea complicată de activități ilicite și influențare a sistemului de vânzare a biletelor, dar și de corupție internă.

Angajații, înclinând spre ajutor digital pentru justificări

Un element surprinzător îl reprezintă modul în care unii dintre angajați au încercat să își găsească soluții pentru a scăpa de consecințe. Potrivit rechizitoriului, din stenogramele obținute prin mandate de percheziție informatice, cel puțin doi angajați au întrebat ChatGPT cum să justifice faptele lor, în cazul în care ar fi confruntați. La începutul lunii martie 2024, M.C., unul dintre aceștia, a solicitat AI-ului un răspuns despre stabilirea prejudiciului într-un eventual proces.

AI-ul i-a recomandat, într-un răspuns oficial redactat special pentru acel caz, că dacă prejudiciul vizează o persoană fizică sau juridică privată, doar această parte poate solicita despăgubiri, în timp ce în cazul prejudiciilor în dauna statului, autoritățile pot interveni chiar și fără o plângere explicită. Mai mult, angajatul a întrebat dacă o plângere penală, formulată în mai 2024 și urmată de sancțiuni interne pentru 30 de colegi, ar avea impact asupra poziției sale. Răspunsul AI-ului a fost clar: trebuie să își ajusteze declarațiile și să argumenteze că faptele sale nu au produs prejudiciu concret pentru societate, exprimând disponibilitatea de colaborare pentru clarificări, dacă este nevoie.

În discuția respectivă, AI-ul a sugerat chiar și generarea unui document oficial, ca o declarație de poziție, cu posibilitatea de a fi salvat în format Word sau PDF. Aceste detalii indică tendința unora de a folosi tehnologia nu pentru scopuri constructive, ci pentru a găsi justificări în cadrul anchetei penale.

Cum se manipulau sistemele de vânzare a biletelor și ce beneficii obțineau angajații

Pentru a evita vânzarea oficială a biletelor pentru vagoanele de dormit și cușetă, ceferiștii blocau locurile în avans, folosind CNP-urile elevilor și beneficiarilor de gratuitate, pentru a promova vânzarea clandestină. Clienții plăteau doar o parte din sumă, în majoritatea cazurilor oficial 100 de lei, restul fiind negat și încasat direct de conductorii trenurilor. În plus, această activitate frauduloasă le aducea angajaților un avantaj. Pe lângă câștigurile suplimentare, ei aveau șansa de a fi avansați în ierarhie, fiind distribuiți ca însoțitori de vagoane de dormit în trenurile internaționale care circulau spre Budapesta sau Viena, pe lângă beneficiile financiare directe.

Această combinație de corupție și manipulare a sistemului feroviar continuă să fie o problemă majoră pentru CFR Călători, iar anchetatorii vor urmări, în continuare, dacă aceste practici ilegale au fost păstrate și coroborate cu alte încălcări ale legii.

Pe măsură ce ancheta avansează, iar dovezile devin tot mai clare, întrebarea rămâne dacă autoritățile vor reuși să descurajeze astfel de comportamente și dacă vor putea reforma sistemul pentru a preveni astfel de activități ilicite. În orice caz, modul în care angajații au apelat la AI pentru justificări și strategii de scăpare indică o tendință tot mai accentuată de a integra tehnologia în procesul de favorizare a infracțiunilor, ceea ce va necesita măsuri speciale din partea instituțiilor de control.