CEDO condamnă Azerbaidjanul pentru represiunea împotriva jurnalistei de investigație Khadija Ismailova

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis, marți, o decizie istorică, condamnând Azerbaidjanul pentru acțiuni de urmărire penală și represalii împotriva jurnalistei de investigație Khadija Ismailova. Această hotărâre scoate în evidență intensificarea tensiunilor între autoritățile din Baku și presa critică, într-un context internațional în care drepturile omului și libertatea presei sunt din ce în ce mai vulnerabile în această regiune.

Un caz ce a ținut capul de afiș al libertății presei în regiune

Khadija Ismailova, o jurnalistă de investigație originară din Azerbaidjan, a devenit simbol al luptei pentru libertatea presei în țara sa natală. Născută în 1976, ea a denunțat, de-a lungul anilor, corupția și abuzurile de putere din cadrul regimului din Baku. În perioada 2014-2015, ea a fost inculpată și condamnată pentru fraude fiscale și implicare în afaceri ilegale, acuzații despre care mulți dintre observatorii independenți susțin că au fost motivare politice menite să o reducă la tăcere.

Cealaltă față a monedei

Decizia CEDO vine în contextul în care mai mulți experți internaționali și organizații pentru drepturile omului au ridicat semne de întrebare asupra modului în care Azerbaidjanul tratează jurnaliștii și opoziția. În cazul specific al Khadijiei Ismailova, Curtea Europeană a constatat că măsurile împotriva acesteia au fost motivate politic, în încercarea de a o marginaliza și de a o obliga să-și înceteze activitatea de dezvăluire a corupției și abuzurilor.

Decizia CEDO și implicațiile pentru Azerbaidjan

„Decizia noastră reafirmă angajamentul ferm al Curții pentru protejarea libertății de exprimare și a drepturilor fundamentale ale celor care critică puterea”, a declarat un purtător de cuvânt al CEDO. Hotărârea nu doar sancționează Azerbaidjanul pentru practici aliniate cu abuzurile din trecut, ci și trimite un semnal clar autorităților de la Baku că poliția și justiția trebuie să funcționeze în respect pentru drepturile fundamentale, nu în sprijinul unor represalii politice.

Este a doua oară când Curtea Europeană condamnă Azerbaidjanul pentru încălcarea drepturilor omului în ultimii ani, semn al tensiunilor persistente între sistemul judiciar și presă. Această decizie va avea, cu siguranță, repercusiuni pe termen lung, inclusiv asupra politicilor interne și a relațiilor externe ale țării cu Uniunea Europeană și alte organisme internaționale.

Contextul internațional și perspectivele de viitor

Azerbaidjanul, o republică ex-sovietică cu resurse uriașe de petrol și gaze, se află sub lupa comunității internaționale din cauza încălcărilor repetate ale libertăților fundamentale. În ultimii ani, tensiunile din regiunea Nagorno-Karabakh și influența crescândă a Rusiei au accentuat instabilitatea, iar guvernul de la Baku a fost acuzat că încearcă să controleze mai strâns mediul politic și jurnalistic.

Decizia CEDO ar putea reprezenta un punct de cotitură pentru presa independentă din Azerbaidjan, oferindu-i un sprijin simbolic și un precedent pentru lupta împotriva abuzurilor. În același timp, însă, riscul represaliilor politice persistă, iar autoritățile locale rămân sub presiune să găsească modalități de a-și reafirma controlul, chiar și în fața “cercetării” internaționale.

În condițiile actuale, Khadija Ismailova continuă să fie un simbol al curajului jurnalistic, iar decizia CEDO subliniază importanța protejării vocilor critice. Pe măsură ce lumea își îndreaptă privirea spre drepturile omului în Azerbaidjan, rămâne de văzut dacă această hotărâre va avea efecte concrete asupra politicilor naționale, într-o regiune marcată de tensiuni și controverse.