Un studiu recent realizat la Universitatea din Pennsylvania a adus în discuție posibilitatea ca inteligența artificială să poată preconiza succesul financiar, academic și profesional al persoanelor doar analizând chipul acestora. În cadrul cercetării, cercetătorii au folosit un model de AI antrenat pe un set de peste 96.000 de portrete de pe LinkedIn, aparținând absolvenților de MBA, pentru a deduce trăsături de personalitate precum deschiderea, conștiinciozitatea, extraversiunea, agreabilitatea și nevrotismul. Ulterior, au comparat aceste trăsături cu traiectoriile profesionale ale subiecților, constatănd o corelație între expresiile faciale și performanțele socio-economice.

De la analiza trăsăturilor la selecția profesională

Cercetătorii susțin că anumite trăsături faciale se corelează cu rezultatele financiare și profesionale. Astfel, extraversiunea ar fi asociată cu salarii mai mari, în timp ce deschiderea către experiențe noi ar putea indica venituri mai reduse. Aceste descoperiri sunt interpretate de unii ca o posibilă dovadă a faptului că algoritmii pot stabili relații între aspectul facial și performanțele sociale sau economice.

Criticii și implicațiile etice

Specialiștii în etică și drepturile omului avertizează că utilizarea acestor tehnologii poate duce la discriminare. Tehnologia poate fi folosită abuziv pentru selecția angajaților sau pentru acordarea creditelor, favorizând anumite trăsături faciale. O altă problemă majoră este posibilitatea ca sistemele AI să amplifice prejudecățile existente sau să determine modificări digitale sau chirurgicale ale trăsăturilor faciale pentru a se conforma criteriilor impuse.

Provocări și riscuri în contextul actual

Studiul, aflat încă în faze incipiente, relevă probleme etice serioase. În lumea actuală, în care inteligența artificială pătrunde tot mai mult în procesul de recrutare, posibilitatea ca un algoritm să decidă cine merită un loc de muncă doar privindu-i fața ridică îngrijorări. Chiar dacă aceste tehnologii pot oferi unele avantaje, ele pot fertiliza prejudecățile și discrimina persoanele cu diferențe faciale sau dizabilități. Existența unor sisteme de recunoaștere facială sau verificare a identității demonstrează deja astfel de probleme, cu erori majore și respingeri nejustificate.

În plus, utilizarea extinsă a acestor algoritmi poate încuraja modificări digitale sau chirurgicale ale trăsăturilor faciale pentru a se conforma standardelor impuse de AI. Aceasta poate avea implicații grave asupra identității și diversității umane. În ciuda controversei, interesul companiilor pentru soluții rapide și eficiente în recrutare și evaluare riscă să amplifice riscurile de discriminare și să ducă spre o formă de distopie tehnologică.

Concluzie

Studiile despre AI și analizarea facială relevă importanța monitorizării continue a evoluțiilor tehnologice. Este esențial ca aceste inovații să fie evaluate din perspectiva eticii și reglementate corespunzător pentru a evita abuzurile și discriminarea. Informarea și dialogul public rămân cheie pentru o integrare responsabilă a tehnologiilor emergente.