Surprinzător, Sébastien Lecornu și-a depus demisia lui Emmanuel Macron în data de 6 octombrie. Deși nu a avut timp să organizeze măcar o ședință a Guvernului, tânărul de 39 de ani, din Normandy, devine cel mai scurt mandat ca prim-ministru al celei de-a V-a Republici. La scurt timp după formarea noului său cabinet, acesta și-a dat seama că nu a reușit să obțină rezultatele dorite. El a spus într-un discurs la sediul guvernului: „Nu poți fi prim-ministru când condițiile necesare nu sunt îndeplinite”.

Aceasta readuce în Discurs situația din 8 septembrie, când predecesorul său, François Bayrou, a fost demis printr-un vot de neîncredere al Adunării Naționale. În acest context de instabilitate politică fără precedent, acțiunile de pe masa președintelui Emmanuel Macron sunt în centrul atenției. Acesta are autoritatea de a numi noul prim-ministru. Însă, după eșecurile lui Michel Barnier, François Bayrou și Sébastien Lecornu, pare prudent să evite din nou numirea unui membru din cercul politic de bază. Mai ales după ce această alianță a fost ruptă duminică seara, partidele de centru-dreapta LR și UDI anunțând ieșirea din coaliție.

Un apropiat al partidului Renaissance consideră că ar fi indicat să fie propusă o femeie, Yaël Braun-Pivet, considerând-o „singura fără ego și neutră”. Însă, rămâne întrebarea dacă președinta Adunării Naționale are suficientă autoritate pentru a reconstrui coaliția fragilă, având în vedere că Lecornu a contribuit la dezintegrarea acesteia. Un politician din partidul de centru-dreapta UDI afirmă: „Nu vedem cine ar putea rezolva problema cu care s-a confruntat Lecornu, între o bază politică fragilă și opoziții care vor să o dizolve”. Un expert în constituționalitate, Benjamin Morel, afirmă că situația este complicată și că soluțiile nu sunt clare.

O posibilă strategie pentru Macron ar fi să propună la conducerea guvernului o persoană din spectrul stâng, însă el a refuzat în mod regulat să facă acest lucru de la alegerile legislative din iulie 2024, atunci când a decis dizolvarea Adunării Naționale. Partidul Socialist a reiterat că este gata să lase alte forțe politice să preia conducerea, considerând că este timpul să fie invitate la guvernare cei care au câștigat alegerile.

Există și susținere în rândul fraților de stânga ai partidului Renaissance pentru această idee, arătând că guvernarea fără participarea stângii este o greșeală. Cu toate acestea, dacă s-ar merge pe această cale, guvernul și-ar pierde sprijinul dreptei, care afirmă categoric că nu va susține un prim-ministru de stânga. Liderii politici precum Bruno Retailleau au declarat că susținerea unui astfel de premier nu este posibilă.

Macron se află, în prezent, sub presiune pentru a găsi rapid o soluție care să evite o moțiune de cenzură. În același timp, trebuie să țină cont de termenele legislative, inclusiv de obiectivul de a aproba bugetul țării înainte de sfârșitul anului, ceea ce pare dificil în condițiile actuale de instabilitate.

Este al treilea guvern care cade de după ce parlamentul a fost dizolvat în iunie 2024, iar criza politică persistă, reapelând la dizolvarea Adunării Naționale. Liderul partidului de extremă dreapta, Marine Le Pen, a chemat deja președintele să disolve legislativul, considerând că această opțiune este cea mai înțeleaptă în această situație.



Sursa articol