Curtea Constituțională a României a hotărât recent că o ordonanță de urgență adoptată de Guvern în 2024, referitoare la modalitatea de întabulare a construcțiilor aferente rețelei de metrou, este neconstituțională. Decizia a fost luată cu o majoritate de voturi, după ce Președintele României, Nicușor Dan, a contestat legislația, reprezentând o mișcare clară de opozitie față de anumite măsuri instituite de Executiv.
Decizia Curții și motivarea acesteia
Curtea a constatat că atât ordonanța, cât și legea de aprobare a acesteia nu puteau fi adoptate de Guvern, fiind nevoie ca astfel de norme să fie introduse prin lege organică, conform articolului 73, alineatul 3, litera m) din Constituție. În comunicatul oficial, instituția a explicat: „Curtea constituțională a statuat că legea criticată trebuia adoptată ca lege organică, deoarece nici Ordonanța Guvernului nr.36/2024 și nici legea de aprobare nu pot fi acte normative de nivelul legii ordinare”.
Măsura vizată modifica regimul juridic al proprietății, eliminând cerința unui certificat de atestare pentru construcții, și permitea Metrorex să înscrie dreptul de proprietate asupra anumitor construcții direct în cartea funciară, pe baza autorizației de construire, procesului-verbal de recepție și documentației cadastrale. În avizul pentru această măsură se invoca simplificarea procedurilor pentru administrația publică și eficientizarea procesului de întabulare a terenurilor și construcțiilor relevante infrastructurii de transport de interes național.
Contestația lui Nicușor Dan și temele de critică
Președintele Klaus Iohannis, susținut de Nicușor Dan, contestase această ordonanță de urgență, considerând-o neconstituțională încă din momentul adoptării. În sesizare, președintele a subliniat că astfel de norme ar trebui adoptate prin lege organică, nu ca ordonanță, deoarece intervenează în regimul juridic al proprietății, reglementat de Legea cadastrului nr. 7/1996.
Nicușor Dan a argumentat, de asemenea, că eliminarea certificatului de atestare a construcției ar putea slăbi controalele tehnice și ar putea pune în pericol siguranța publică, având în vedere numărul mare de utilizatori ai infrastructurii subterane. În plus, el a criticat discriminarea percepută: “O lege nu poate introduce o excepție pentru o singură companie, în cazul de față Metrorex, întrucât such privilegii ar putea crea discriminări față de alte entități publice sau private care au nevoie de proceduri similare de înscriere”.
De asemenea, președintele consideră că această legislație ar putea deveni un precedent pentru alte entități, iar reducerea mecanismelor de control tehnic și siguranță reprezintă un risg pentru siguranța publică și pentru respectarea legii.
Context și implicații politice
Inițiativa legislativă a apărut în contextul eforturilor autorităților de a simplifica și agiliza procesele de intabulare pentru construcțiile legate de proiectele de infrastructură, în special pentru metroul din capitală, despre care autoritățile au tot vorbit în ultimii ani. În timp ce Executivul susține că aceste măsuri vor accelera dezvoltarea rețelei de transport și vor eficientiza procesele administrative, opoziția și specialiștii privesc cu reticență modificările legale, invocând riscuri pentru siguranța societății.
Decizia Curții vine pe fondul temerilor legate de reducerea controalelor tehnice și de posibilele discriminări între entitățile care operează în domeniu. În timp ce Guvernul intenționa să simplifice procedurile pentru Metrorex, această mișcare a fost considerată de mulți drept una care subminează principiile fundamentale ale legislației proprietății și controlului tehnic.
În final, poziția Curții anulează această formă de legislație și trimite propunerile înapoi în cercul legislativ, subliniind că astfel de reglementări trebuie să fie adoptate prin lege organică, în concordanță cu Constituția. În timp ce acest proces de clarificare va continua în Parlament, cei implicați în proiectele de infrastructură trebuie să aștepte o eventuală revanșare legislativă, mai bine adaptată principiilor de legalitate și siguranță juridică.

Fii primul care comentează