Curtea Constituțională a României a invalidat, miercuri, prevederea legii care reglementa încetarea activității ofițerilor sau agenților de poliție judiciară în cazul în care nu mai dețineau avizul favorabil al procurorului-șef al DIICOT. Decizia marchează un moment important în cadrul reformei legii penale, dar ridică și întrebări privind impactul asupra activității structurilor anti-organizații criminale.

Decizie istorică: neconstituționalitatea articolului contestat

Curtea Constituțională a admis sesizarea formulată și a constatat că articolul din lege, care stabilește încetarea activității pentru polițiștii judiciari care și-au pierdut avizul de la DIICOT, încalcă prevederile Constituției și ale Legii fundamentale. Astfel, în opinia CCR, „articolul respectiv încalcă principiul sigurantei în drepturi și libertăți, fiind contrar reglementărilor constituționale privind dreptul de a exercita profesia”.

Această hotărâre a fost primită cu opinie favorabilă din partea specialiștilor în drept și a expresiei politice, care au considerat-o o măsură de protecție a statutului profesional al polițiștilor judiciari, dar și o garanție a independenței lor în investigarea faptelor penale.

Contextul legii și implicațiile sale pentru luptele împotriva criminalității

Legea în discuție constituia cadrul legal pentru încetarea activității ofițerilor de poliție judiciară în situația în care, după retragerea avizului din partea DIICOT, aceștia nu primeau un aviz favorabil pentru continuarea activității. În practică, această prevedere putea duce la suspendarea sau chiar la încheierea carierei pentru polițiștii afectați, chiar dacă ei rămâneau în cadrul structurilor de poliție.

Inițial, modificarea legislativă a fost prezentată ca o măsură pentru consolidarea controlului și verificării profesionale a ofițerilor, în special în contextul recentelor scandaluri legate de activitatea unor polițiști sau de disfuncționalități în anchetele penale. Însă, din cauza formulării sale ambigue și a potențialului de a afecta independența anchetatorilor, această prevedere a fost contestată de ONG-uri de profil, sindicate și unele partide politice.

Impactul deciziei asupra structurii DIICOT și asupra luptei împotriva criminalității organizate

Analistii avertizează că hotărârea Curții Constituționale nu doar că anulează o prevedere controversată, ci poate avea și repercusiuni asupra modului în care sunt gestionate anchetele în dosarele de crimă organizată. În situații în care polițiștii judiciari nu mai pot beneficia de sprijinul politic sau administrativ, există riscul ca anumite cazuri să fie compromise sau să fie tergiversate.

Pe de altă parte, decizia subliniază și necesitatea unor reglementări clare, mai precise, care să asigure protecția atât pentru activitatea polițiștilor, cât și pentru interesele societății.

Perspective și următorii pași pentru legislație

Autoritățile vor fi nevoite să reformuleze legea astfel încât să fie compatibilă cu decizia CCR, luând în considerare și observațiile privind drepturile polițiștilor, dar și importanța combaterii criminalității organizate. În acest sens, dezbaterile despre autonomia și responsabilitatea structurilor de forță vor fi intensificate în următoarele săptămâni, pentru a evita conflicte legale și pentru a asigura o activitate politică și judiciară fluidă.

În acest moment, speranța este ca legislația să fie adaptată în beneficiul unui sistem just și eficient, care să nu sacrifice drepturile cetățenilor sau integritatea anchetelor. În timp ce decizia CCR a fost primită ca o victorie pentru protecția drepturilor profesionale ale polițiștilor, rămâne de văzut cum vor fi puse în practică noile reglementări și dacă aceste schimbări vor reuși să întărească lupta împotriva criminalității, fără a compromite pilonii statului de drept.