Marţi, Curtea Constituţională a României (CCR) va lua o hotărâre cu privire la reclamaţiile privind neconstituţionalitatea legii de plată a pensiilor private, depuse de AUR şi ICCJ. Decizia a fost amânată anterior.

Dosarele care includeau obiecţiile privind neconstituţionalitatea legii, aduse de senatorii Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), au fost pe agenda şedinţei CCR din 12 noiembrie, dar au fost amânate pentru 25 noiembrie, conform News.ro.

ICCJ a făcut apel la CCR privind Legea de plată a pensiilor private, susţinând că sumele adunate în conturile individuale din Pilonul II sunt proprietate privată a participanţilor, în timp ce gestiunea fondurilor este în mâinile administratorilor, şi statul doar supraveghează, fără să aibă control asupra acestor active.

ICCJ a argumentat că restricţionarea valorii pensiei lunare aferente pensiilor de tip retragere programată la valoarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari stabilite pentru sistemul public de pensii, precum şi stabilirea valorii pensiei lunare aferente pensiilor pe viaţă exclusiv de către furnizor – care sunt aplicabile atât pentru pensiile private (Pilonul II), cât şi pentru pensiile facultative (Pilonul III), ”constituie o ingerinţă nejustificată în dreptul de proprietate şi libertatea contractuală şi creează un dezechilibru serios al intereselor, lucru care contravine prevederilor constituţionale”.

Judecătorii opiniază că, ”în absenţa unui obiectiv bine definit şi a unei compensaţii corespunzătoare, această ingerinţă reprezintă o expropriere indirectă nelegitimă”.

Nici metoda legislativă potrivit căreia plăţile pensiilor nu sunt efectuate de fondurile de pensii nu primește aprobarea Înaltei Curți.

”Mai mult, ideea legislativă conform căreia fondurile private de pensii nu vor mai efectua plăţile pentru pensii, și se vor constitui entităţi separată – fonduri de plată a pensiilor private – cărora li se vor transfera fondurile acumulate pentru a face plăţile către membrii fondului de pensii este o măsură disproporţională. Aceasta implică creșterea riscului de insolvenţă la fiecare dintre fonduri, creșterea costurilor, întrucât fiecare dintre aceste entităţi va percepe propriile taxe, cu scopul de a acoperi cheltuielile și a realiza profit”, a transmis ÎCCJ.

Judecătorii ICCJ au explicat că participanţii la fondurile de pensii și-au construit economiile și și-au planificat viitorul financiar pe baza cadrului legal actual, care garanta proprietatea individuală şi caracterul privat al activelor lor.



Sursa articol