Curtea Constituțională a României a decis recent amânarea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind legea pensiilor magistraților pentru 20 octombrie. Această măsură survine în contextul în care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pe această lege, generând un intens dezbatere în rândul instituțiilor judiciare.

La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale ICCJ au votat în favoarea sesizării Curții Constituționale. Judecătorii au subliniat că legea ar putea slăbi independența justiției, un principiu fundamental în democrația românească. Într-un comunicat, ICCJ a menționat că legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale, precum și mai multe principii esențiale ale statului de drept, inclusiv legalitatea și neretroactivitatea legii.

Principalele motive de neconstituționalitate includ:

– Încălcarea independenței justiției
– Crearea de discriminări nejustificate
– Ignorarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii
– Nerespectarea normelor de tehnică legislativă

Premierul Ilie Bolojan a justificat necesitatea reformei, subliniind că magistrații români se pensionează la o vârstă medie de 48-49 de ani, iar pensiile acestora depășesc, de regulă, 24.000 de lei. Propunerea Guvernului prevede o nouă formulă de pensionare, care ar include o perioada tranzitorie de 10 ani, cu vârsta standard de pensionare stabilită la 65 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei va fi plafonat la 70% din ultima remunerație.

Deși Guvernul susține că actualizările sunt menite să asigure o mai mare corectitudine, criticii avertizează că modificările ar putea afecta grav independența și integritatea sistemului judiciar.

În concluzie, dezbaterile din jurul legii pensiilor magistraților reflectă tensiunile dintre puterea executivă și sistemul judiciar. Este esențial ca toate părțile implicate să continue să monitorizeze și să participe activ la discuțiile privind reformele legislative, asigurând astfel o justiție echitabilă și independentă.