Judecătorii Curții Constituționale a României au decis, vineri, să amâne pentru a patra oară ședința în care ar trebui să se pronunțe asupra constituționalității legii privind pensiile magistraților, adoptată de Guvernul Bolojan. Amânarea anunțată după aproximativ 30 de minute de discuții a fost luată în unanimitate de cei nouă judecători, care au argumentat că trebuie să analizeze noi documente transmise de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).

Aceasta abordează o problemă importantă, având în vedere consecințele asupra sistemului de pensii pentru magistrați. În raportul remis cu o zi înainte, ICCJ a adus în atenție evaluări ale unui expert contabil, care indică faptul că implementarea noii legi ar conduce la anularea totală a pensiilor de serviciu ale magistraților, o situație care ar putea avea un impact semnificativ asupra acestora și a încrederii în sistemul judiciar.

“Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu,” au declarat reprezentanții ICCJ. Este un sentiment răspândit printre magistrați că actuala reformă ar putea submina principiul stabilității drepturilor dobândite. Curtea a stabilit o nouă dată pentru pronunțare, 11 februarie, însă speculațiile arată că problemele ar putea continua.

Ce se ascunde în spatele amânării?

Decizia de amânare vine pe fondul unei controverse prelungite privind modificarea pensiilor magistraților. De la prima întâlnire din 10 decembrie, judecătorii CCR au fost puși în fața unor dileme serioase, inclusiv boicotul celor patru judecători propuși de PSD, care au lipsit de la două ședințe anterioare, invocând nereguli în procedura de convocare.

Cei patru au precizat, într-un comunicat, că “absența noastră nu constituie un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea cadrului legal.” Această dinamică complicată scoate în evidență tensiunile politice din cadrul CCR și adaugă un nou strat de complexitate în analiza constituționalității legii.

Deși majoritatea judecătorilor par să fie de acord că este imperios necesară o examinare amănunțită a noilor argumente aduse de ICCJ, întrebarea rămâne: la ce costuri i-ar putea expune acest proces pe magistrați? De fiecare dată când discuțiile sunt amânate, incertitudinea se amplifică, lăsând loc la întrebări legate de viitorul acestui proiect legislativ.

Ce preconizează viitorul magistraților?

Legea propusă de Guvern prevede o aprofundare a reformei pensiilor magistraților, stabilind ca acestea să fie calculate la 55% din baza de calcul a salariului, cu o tranziție extinsă la 15 ani pentru aplicarea efectivă a noilor reglementări. Critici ai proiectului pun la îndoială sustenabilitatea acestei reforme și capacitatea ei de a nu transforma pensiile magistraților într-un aspect vulnerabil al sistemului judiciar.

Pe de altă parte, Guvernul se află sub presiunea păstrării accesului la fonduri din Programul Național de Redresare și Reziliență, cu o sumă estimată de 231 de milioane de euro în joc. Întârzierea adoptării acestei legi ar putea influența grav capacitatea României de a primi aceste fonduri.

Reacții și perspective

Simina Tănăsescu, președinta CCR, a subliniat, într-o conferință de presă, că “studiile de impact nu sunt un criteriu pentru analiza constituționalității legilor.” Aceste observații adaugă o nuanță suplimentară la discuțiile din jurul acestui proiect, sugerează că, indiferent de efectele practice, judecătorii sunt îndreptățiți să își susțină deciziile pe baza legislației existente.

Problema rămâne una extrem de delicată, întrucât deciziile CCR au un impact direct asupra încrederii publicului în sistemul judiciar. Amânarea repetată a unei decizii definitive adâncește un sentiment al incertitudinii, iar magistrații și, prin extensie, societatea civilă așteaptă cu interes clarificările viitoare ale curții.