O organizație pentru drepturile omului acuză gigantul auto chinez BYD de exploatarea muncitorilor în fabrica sa din Ungaria. China Labor Watch (CLW) susține că muncitorii, majoritatea de naționalitate chineză, sunt supuși unor condiții de muncă inacceptabile, echivalente cu sclavie modernă. O rețea complexă de subcontractori ar permite companiei să evite responsabilitatea directă.

Condiții de muncă inumane

Raportul CLW, bazat pe interviuri cu aproximativ 50 de muncitori, dezvăluie detalii șocante despre condițiile din fabrică. Angajații ar fi fost obligați să lucreze șapte zile din șapte, între 12 și 14 ore zilnic. Pauzele erau la un minimum, limitate strict la mese, iar orele suplimentare nu ar fi fost plătite.

Mai mult, muncitorilor li s-ar fi cerut explicit să mintă inspectorii cu privire la programul real de lucru, în cazul unor controale. Situația financiară a angajaților era, de asemenea, precară. Salariile ar fi fost plătite cu întârzieri de până la trei luni, iar muncitorii nu ar fi putut renunța la contracte fără a pierde sume importante plătite în avans pentru recrutare.

Vize de afaceri, fără drepturi

Problemele muncitorilor aduși din China nu se opresc aici. Aceștia ar fi fost aduși în Uniunea Europeană cu vize de afaceri, nu cu vize de muncă. Această situație i-ar fi privat de accesul la servicii medicale și protecție socială.

O altă problemă majoră o constituie rețeaua de subcontractori prin care a fost recrutată forța de muncă. Muncitorii nu erau angajați direct de BYD, ci prin intermediul unor companii terțe. Această structură, argumentează criticii, permite companiei să invoce lipsa de control direct asupra condițiilor de muncă, o strategie similară cu „negarea plauzibilă”.

Un precedent îngrijorător

Nu este prima dată când BYD se confruntă cu astfel de acuzații. În 2025, compania a fost acționată în justiție în Brazilia pentru condiții de muncă similare cu „sclavia modernă”. Ulterior, autoritățile au inclus compania pe o listă neagră. Și atunci, responsabilitatea a fost atribuită subcontractorilor implicați în proiect.

Cazul din Ungaria ridică semne de întrebare serioase cu privire la modul în care sunt implementate standardele europene de muncă în proiecte industriale majore. Dacă acuzațiile se confirmă, situația ar putea deveni un test important pentru autoritățile europene. Acestea vor trebui să demonstreze capacitatea de a controla practicile companiilor globale care operează prin lanțuri complexe de subcontractare.