În februarie 2026, aproape 12.000 de români beneficiau de pensii de serviciu, cu judecătorii și procurorii reprezentând cea mai mare categorie, conform datelor publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Detaliile evidențiază discrepanțe semnificative între categoriile profesionale, atât în ceea ce privește numărul de beneficiari, cât și cuantumul pensiilor.

Magistrații, în fruntea listei

Dintre cele 11.898 de persoane care au încasat pensie de serviciu, 7.863 beneficiau de pensie din bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), adică din contribuțiile plătite de-a lungul anilor. Cei mai mulți beneficiari, un număr de 5.820, proveneau din rândul judecătorilor și procurorilor, având pensii reglementate de Legea 303/2022. Această categorie profesională se remarcă și prin cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.488 lei. Din această sumă, 7.534 lei proveneau din BASS, iar restul, 22.374 lei, erau suportați de la bugetul de stat.

Alte categorii profesionale cu pensii speciale

Pe lângă magistrați, alte categorii profesionale beneficiază de pensii de serviciu. Astfel, 786 de persoane din corpul diplomatic și consular al României primeau pensie, cu o medie de 7.002 lei. Dintre aceștia, 690 aveau pensie din BASS. Funcționarii publici parlamentari erau 870, cu o pensie medie de 6.250 lei, dintre care 655 cu pensie din BASS. Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România număra 1.333 de pensionari, care primeau o pensie medie de 13.111 lei, toți cu pensie din BASS. Beneficiarii de la Curtea de Conturi erau 688, cu o pensie medie de 10.478 lei.

O altă categorie care beneficiază de pensii de serviciu este cea a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor, cu 2.401 de pensionari, având o pensie medie de 7.207 lei. Din aceștia, 1.967 primeau pensie din BASS.

Modificări legislative recente

În finalul lunii februarie, prim-ministrul a promulgat o nouă lege de modificare a pensiilor magistraților. Aceasta prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani, în termen de 15 ani de la intrarea în vigoare a legii. De asemenea, cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Modificările, inițiate de Guvernul condus de prim-ministrul Bolojan, au fost contestate de la vârful sistemului judiciar iar Înalta Curte de Casație și Justiție a atacat legea la Curtea Constituțională. După mai multe amânări, Curtea Constituțională a decis că legea este constituțională.