Primul muzeu interactiv al comunismului din București, o fereastră spre trecut cu impact educațional și nostalgic

Cătălina Andrieș a reușit să transforme o parte din povestea dificilă a trecutului comunist al Bucureștiului într-un spațiu inedit, menit să educe și să trezească amintiri. Fondatoarea muzeului, situat în centrul capitalei, alege să pună la dispoziția vizitatorilor o experiență interactivă, diferită de ce întâlnim în muzee tradiționale. Aici, oamenii nu doar privesc exponate, ci le ating, le interpretează și se implică activ, într-un ambient care păstrează vie atmosfera epocii.

Un muzeu despre comunism care învață prin experiență senzorială

De la început, Cătălina Andrieș și echipa sa s-au concentrat pe ideea de a combate percepția stereotipică despre muzeele staticice. „Faptul că lucrăm cu istorie recentă ne permite ca unele obiecte să fie lăsate la liber, pentru că pot fi înlocuite”, explică fondatoarea. Astfel, exponatele sunt alese atât pentru valoarea lor istorică, cât și pentru caracterul didactic, permițând vizitatorilor să le atingă, să le probeze sau chiar să le folosească, creând o experiență kinestezică și auditivă, complementară celei vizuale.

Muzeul include obiecte autentice, dar și replici, accesibile pentru toți, astfel încât experiența să fie autentică și captivantă. Muzica trasă pe vinil, țeve, afișe și haine din epocă completează atmosfera, iar decorul recrează o sufragerie comunistă, unde cafeaua și conversațiile despre vremuri se pot citi în aerul nostalgic. În același timp, vizitatorii pot descoperi realitățile dure ale perioadei, precum cozi de așteptare, restricții și persecuție, într-un mod palpabil și educativ.

Proiectul, o inițiativă privată cu o misiune educațională profundă

Deși începuturile proiectului au fost modeste, cu un spațiu mic și fonduri limitate, cei implicați au reușit să cristalizeze un concept inovator. După aproape trei ani de la deschidere, muzeul atrage în jur de 1500 de vizitatori lunar, majoritatea elevi, studenti și turiști internaționali. „Profesorii sunt foarte încântați. Ei își amestecă acest scop educativ cu un pic de nostalgie, dar atenție, nu avem numai profesori de istorie. Noi oricum oferim ghidaj gratuit pentru copii, dar ei vin cu poveștile lor și ne susțin activitatea oferită”, povestește Andrieș.

O parte importantă a expunerii o reprezintă și obiectele donate de către persoane interesate, dar primele exponate provin în mare parte din achiziții de la colecționari. Aceasta a fost singura variantă viabilă pentru un proiect financiar privat, pe fonduri limitate, însă echipa muzeului a reușit să construiască o colecție autentică, printre care se numără magnetofone, haine, fotografii și documente personale, precum permisul de conducere al mamei sale.

Perspective și ambiții pentru viitor

Deși actualul spațiu este limitat, fondatoarea vizează extinderea muzeului pe o suprafață mult mai mare, pentru a include zone industriale, ateliere vechi și străzi recreate, pentru o experiență multisenzorială mai complexă. „Ne-am dori să reproducem și zone industriale, ateliere, străzi. Închipuiți-vă să mergeți pe o stradă apoi să intrați într-o alimentară. Ar fi mult mai imersiv”, explică ea.

Cu așa planuri, viitorul muzeului pare promițător, mai ales în contextul unei societăți tot mai interesate de înțelegerea trecutului și de conștientizarea impactului epocii comuniste. Cu inimile deschise și o abordare modernă, Cătălina Andrieș transformă o that source, într-o lecție vie despre o perioadă tumultoasă, dar esențială pentru identitatea națională.