Furtul de identitate în lumea digitală a evoluat într-un mod surprinzător de subtil și periculos, depășind cu mult imaginile clasice din povești. În 2026, a fi victime ale infracțiunilor online înseamnă să pierzi nu doar niște date sau conturi, ci să fii expus unor atacuri complexe, gestionate de rețele criminale bine organizate, care profită de vulnerabilitățile tehnologice și comportamentale ale utilizatorilor. În acest ecosistem digital, fiecare element – de la emailuri și numeri de telefon, la cookie-uri și conturi bancare – poate deveni monedă de schimb pe piețele ilegale, iar atacatorii nu trebuie să fie fizic aproape, ci doar să automatizeze și să profite de greșelile umane.

Transformarea metodei de furt în era digitală

În ultimii ani, modul de operare al infractorilor s-a schimbat radical. Dacă înainte furau doar buletine sau carduri, acum majoritatea atacurilor vizează accesul la conturi și sesiuni deja autentificate. Malware-ul specializat, denumit infostealer, devorează parole, cookie-uri și alte date din autofill, apoi vând aceste informații pe dark web în rețele bine structurate. Fenomenul revine, de asemenea, în forță, prin utilizarea credențialelor furate pentru a penetra sisteme, alimentat de practicile de reutilizare a parolelor și de rețelele de phishing extrem de sofisticate. Europol semnalează că tehnologiile moderne sunt folosite pentru a crește calitatea impersonării și pentru a scala fraudele, mutând lupta de la zona tehnică la cea psihologică, unde oamenii devin ținte ușor de manipulat.

Căile preferate ale infractorilor în furtul de identitate

Phishingul rămâne principalul vector de acces, însă formele în care acesta se manifestă sunt tot mai rafinate. Campaniile de tip phishing nu mai implică doar emailuri stângace, ci și pagini de login clone, reclame frauduloase care redirecționează utilizatorii către domenii aproape identice, sau mesaje SMS și apeluri telefonice cu scenarii de urgență menite să determine victimele să acționeze pripit. O nouă metodă, numită AiTM (adversary-in-the-middle), permite infractorilor să intercepteze în timp real codurile de autentificare sau sesiunea activă după login, chiar dacă protecția multifațetată pare suficientă.

De asemenea, infostealer-ele care infectează dispozitivele prin viruși, exploatări de vulnerabilități sau extensii de browser dubioase reprezintă un pericol constant. În cazul în care acestea reușesc să capteze cookie-uri, token-uri sau coduri temporare, pot contesta chiar și schimbarea parolei, menținând astfel controlul asupra conturilor.

Tendința de a compromite și datele terților adaugă un nivel suplimentar de risc. Chiar dacă utilizatorul a pus în aplicare reguli stricte de securitate, un atac asupra unui serviciu folosit de el – fie platformă de plăți, fie magazin online sau instituție publică digitalizată – poate duce la o reacție în lanț, în care datele sale sunt utilizate pentru escrocherii și frauda, folosind adrese de email și numere de telefon reutilizate pe mai multe platforme.

De ce suntem mai vulnerabili ca niciodată

Vulnerabilitatea noastră este, în mare măsură, o chestiune de „scor”. Știm că avem zeci de conturi, unele uitate, altele cu parole simple sau identice. Cu fiecare aplicație, serviciu sau dispozitiv conectat, șansa ca o breșă să apară crește, mai ales dacă nu acordăm atenție actualizărilor sau dacă utilizăm extensii de browser de proveniență dubioasă. Rapoartele internaționale indică faptul că cele mai frecvente breșe sunt alimentate de credențiale furate, iar în lumea organizațională, acestea reprezintă o cauză majoră pentru incidente de securitate.

Iluzia controlului creează încredere excesivă. Mulți cred că nu au nimic de ascuns, însă orice cont de email, social media sau serviciu online poate deveni o cheie către întreaga viață digitală, dacă e exploatat de infractori. În cazul atacurilor automate, atacatorii nu țintesc individual, ci se bazează pe volumul enorm de date disponibile pentru a selecta ținte și a exploata vulnerabilitățile.

Ce înseamnă, cu adevărat, protecția în 2026

Deși soluțiile de securitate avansate există, tot mai mulți utilizatori au nevoie de o cultură a prudenței digitale. Reutilizarea parolelor, lipsa autentificării cu multiple nivele sau ignorarea actualizărilor pot transforma orice utilizator în vulnerabilitate. Măsurile simple, precum gestionarea atentă a sesiunilor, verificarea constantă a dispozitivelor și adaptarea rapidă în cazul suspectării unei compromiteri devin, în realitate, cele mai eficiente.

Studiile arată că în viitor, atacurile vor deveni și mai inteligente, utilizând tehnologii precum inteligența artificială pentru a păcăli oamenii și pentru a infila malware-ul în ecosisteme considerate anterior sigure. În această provocare, doar conștientizarea și vigilenta constantă pot oferi o barieră reală împotriva furtului de identitate în lumea digitală.