Capitala se pregătește pentru un an intens în lupta împotriva dăunătorilor și a microbilor. Primăria Bucureștiului a elaborat un plan amplu de acțiuni menite să combată efectele nocive ale rozătoarelor, țânțarilor, gândacilor și altor insecte sau agenți patogeni, cu un buget de peste 5,5 milioane de euro. Anunțul privind aceste intervenții a fost făcut în cadrul unui Program Unitar de Acțiune (PUA) pentru Deratizare, Dezinsecție și Dezinfecție (DDD), însă implementarea planului a fost amânată din motive administrative.

Campania de eradicare a dăunătorilor: ce planuri are Primăria pentru 2026

Pentru anul 2026, administratia bucureșteană plănuiește peste 80 de tratamente ce vizează combaterea diverselor specii de insecte și rozătoare. Dintre acestea, cele mai numeroase și costisitoare sunt acțiunile împotriva țânțarilor, cu un total de 37 de intervenții, în special pentru combaterea larvelor și a adulților. În această categorie, suprafața vizată pentru dezinsecție ajunge la aproape 560.000 de metri pătrați, fiind o măsură esențială pentru reducerea riscului de transmitere a bolilor precum febra galbenă sau dengue. Cele mai multe tratamente vor avea loc pe parcursul primăverii și verii, perioadă de maximum activitate pentru țânțari, dar și în zonele cu apropiere de lacuri sau spații verzi din oraș.

În paralel, Primăria intenționează să aplice 23 de tratamente pentru combaterea adulților și 14 pentru larve, acțiuni ce vor fi concentrate în parcuri, piețe și alte spații publice, precum și în interiorul clădirilor. De asemenea, pentru o acoperire completă, sunt planificate și intervenții în spațiile închise, precum instituții publice și spații comune din blocuri, precum subsoluri sau parcări. În total, costurile pentru aceste operațiuni se ridică la 11 milioane de lei, adică peste două milioane de euro, fiind o investiție consistentă pentru un oraș modern.

Intervențiile de deratizare, prioritate pentru 2026

Pe lângă acțiunile de dezinsecție, deratizarea reprezintă o componentă fundamentală a planului de sănătate publică al Capitalei. Pentru acest an, Primăria a aprobat un plan ambițios de 34 de tratamente, ce vizează atât zone exterioare, pe o suprafață de peste 2.200 de hectare, cât și spații interioare, cum ar fi clădirile publice, căminele sau infrastructura de utilități. Costurile pentru deratizare se ridică la peste 8 milioane de lei, în condițiile în care problemele legate de populația de șobolani sunt resimțite în numeroase cartiere, precum Drumul Taberei, Giulești sau Tei.

Astfel, autoritățile intenționează să salveze nu doar spațiile publice, ci și rețelele de canalizare și centralele termice, pentru a face față unei probleme cronice cu care se confruntă orașul. În plus, pentru prevenție, în 2026 se prevăd și intervenții punctuale împotriva viespilor și gândacilor, în special în perioada de primăvară-o toamnă, când apar cel mai frecvent.

Provocări administrative și perspective despre viitor

Deși aceste planuri au fost deja elaborate și incluse în buget, implementarea lor pare a fi blocată de câteva luni. În toamna anului trecut, ședința Consiliului General a fost anulată, astfel că proiectele nu au fost oficial aprobe. Fostul primar interimar a explicat că „din motive tehnice, nu erau gata toate proiectele pentru a închide toate angajamentele pe care ni le-am luat în fața bucureștenilor”, promițând o reluare a discuțiilor în scurt timp. Însă, până acum, planurile rămân în așteptare, iar populația continuă să se confrunte cu problemele generate de dăunători, mai ales în zonele cu densitate mare și infrastructură vulnerabilă.

În perspectiva anului 2026, autoritățile par încrezătoare că vor putea duce la bun sfârșit aceste acțiuni, contribuind astfel la îmbunătățirea gradului de sănătate și confort al locuitorilor. În timp ce oficialii încearcă să finalizeze documentația și să obțină avizele necesare, cetățenii așteaptă deja rezultate concrete și reluarea normalifică a activităților de deratizare și dezinsecție, pentru ca Bucureștiul să devină un oraș mai sigur și mai sănătos.