Un caz recent pune în discuție implicațiile juridice ale utilizării inteligenței artificiale în industria muzicală, odată cu semnarea unui contract cu artista virtuală Xania Monet. În ciuda popularității crescute pe platforme precum Spotify și Instagram, identitatea artistei cu un total de conținut generat de AI ridică probleme legate de drepturile de autor și recunoașterea legală a operelor muzicale.

Utilizarea inteligenței artificiale în crearea artistului virtual

Casa de discuri Hallwood Media a încheiat recent un contract cu Telisha „Nikki” Jones, creatorul versurilor din spatele proiectului Xania Monet. Deși piesa principală a artistei a depășit un milion de ascultări, vocea și imaginea sunt generate de tehnologia AI. Experții juridici semnalează că legislația actuală protejează doar creațiile umane, ceea ce face controversabilă validitatea contractuală pentru operele generate integral de algoritmi. Astfel, contractul ar putea acoperi doar textele scrise de Jones, iar partea vizuală și sonoră nu ar fi în mod clar protejate legal.

Conflicte juridice și riscuri comerciale

Specialiștii subliniază că diferența dintre instrumentul AI și substitutul artistic este esențială. Managerul lui Jones afirmă că AI-ul este doar un instrument, similar cu autotune-ul. Însă, algoritmii precum Suno, folosiți pentru instruirea modelelor AI, implică riscul de încălcare a drepturilor de autor în procesul de antrenare. În 2024, Suno a fost pusa sub acuzare pentru utilizarea masivă a materialelor protejate, ceea ce a determinat unele companii să se distanțeze de colaborări cu astfel de tehnologii.

Reglementări și lipsa clarității legale

Totodată, platforme precum Apple Music și Spotify nu au clarificat modul în care tratează piesele generate de AI, ceea ce îngreunează stabilirea statutului legal al creațiilor. În acest context, legiuitorii americani au inițiat proiecte de lege pentru a reglementa utilizarea AI în muzică, precum cel propus în 2025 de senatorul Peter Welch. Totuși, procesul legislativ evoluează lent față de ritmul rapid al tehnologiei.

Impactul asupra industriei muzicale

Cazul Xania Monet evidențiază un conflict major între inovație și legislație. Pe măsură ce artistul virtual și alte creații AI devin tot mai populare, industrie va avea nevoie de reglementări clare pentru drepturile de autor și valorificarea comercială. Până atunci, succesul acestor proiecte rămâne însoțit de incertitudini juridice și comerciale.

Investitorii, artiștii și companiile trebuie să fie atenți la evoluțiile legislative și tehnologice pentru a evita probleme legale. Continuarea cercetării și monitorizarea cazurilor similare vor fi esențiale pentru adaptarea la noile realități ale industriei muzicale.