Germania ia în considerare restricții asupra utilizării rețelelor sociale de către adolescenți, în contextul îngrijorărilor legate de timpul petrecut în fața ecranelor

În plină dezbatere europeană privind sănătatea mintală și siguranța tinerilor în era digitală, Germania își reafirmă intenția de a implementa măsuri menite să limiteze accesul copiilor la rețelele sociale. Proiectele legislative și propunerile din landurile germane urmăresc să protejeze adolescentii de influența excesivă a mediului online, în contextul în care specialiștii avertizează asupra efectelor nocive ale timpului petrecut în fața ecranelor.

Propunere de stabilire a vârstei minime și verificare obligatorie a identității online

După ce o filială regională a Partidului Conservator din Schleswig-Holstein a propus stabilirea vârstei minime de 16 ani pentru accesul pe rețele sociale, discuțiile privind această inițiativă se intensifică în întreaga țară. Propunerea prevede, de asemenea, verificarea obligatorie a vârstei în momentul înregistrării, o măsură menită să limiteze accesul persoanelor tinere la platformele de socializare.

În cadrul unui podcast politic, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a exprimat sprijin pentru aceste măsuri, subliniind “impactul semnificativ pe care timpul petrecut în fața ecranelor îl are asupra tinerilor”. El a adăugat: “Copiii de astăzi, la vârsta de 14 ani, petrec până la cinci ore sau mai mult pe zi în fața ecranelor. Dacă toată socializarea are loc numai prin acest mijloc, atunci nu ar trebui să ne surprindă deficitele de personalitate și problemele de comportament social ale tinerilor.”

Dezbateri privind echilibrul între libertate și protecție

Deși susține limitarea accesului, Friedrich Merz afirmă că trebuie păstrată o anumită prudență pentru a nu restricționa în mod excesiv libertățile tinerilor. El consideră însă că prioritatea trebuie să fie protejarea celor mici în perioada în care trebuie să aibă timp pentru joc, învățare și odihnă, nu pentru sedentarismul în fața unor ecrane.

Această poziție nu este singura din peisajul politic german. Lideri și factori de decizie din alte partide, precum Partidul Social-Democrat, propun introducerea unor restricții și mai ferme, inclusiv o interdicție totală pentru copiii sub 14 ani. În acest sens, sunt avute în vedere măsuri stricte, aplicabile atât online, cât și în viața cotidiană, pentru a reduce riscurile de dependență, anxietate și alte probleme asociate excesului de timp petrecut online.

Exemplul Australiei și perspectivele europene

Aceasta nu este o problemă exclusiv germană. În decembrie 2025, Australia a devenit prima țară din lume care a interzis accesul copiilor sub 16 ani pe platformele sociale. Acest pas a fost considerat un model de referință pentru alte națiuni, preocupate de efectele negative ale rețelelor sociale asupra sănătății mentale a tinerilor.

Mai multe țări europene analizează în prezent măsuri similare, în încercarea de a găsi un echilibru între libertate și protecție. În timp ce unele inițiative păstrează o abordare moderată, altele iau în calcul restricții drastice, considerând că intervențiile timpurii pot preveni probleme majore pe termen lung.

În Europa, aceste discuții sunt însoțite de analize legate de impactul social și psihologic al rețelelor sociale, precum și de prioritizarea sănătății mentale a tinerilor. Autoritățile de la Berlin, în contextul acestor evoluții, arată o deschidere spre reglementări care să limiteze accesul minorilor la medii online, având în vedere preocupările legitime legate de buna dezvoltare a generației digitalizate.

În timp ce dezbaterile continuă și proiectele legislative sunt în faze de analiză, cert este faptul că protejarea minorilor în era digitală devine o prioritate pentru multe state europene. Posibilitatea introducerii unor măsuri stricte, precum cele din Australia, rămâne pe masa discuțiilor, pe fondul temerii că timpul excesiv petrecut online poate afecta profund dezvoltarea psihologică și sănătatea socială a tinerilor.