Reciclarea în Balcani: Unde se situează România și vecinii săi în lupta pentru un mediu mai curat

România se zbate în continuare la coada clasamentului european în ceea ce privește reciclarea deșeurilor, în timp ce unele țări din regiunea Balcanilor, cum ar fi Slovenia, excelează în acest domeniu. Datele Eurostat din 2023 arată că țara noastră reciclează doar aproximativ 12% din deșeuri, comparativ cu o medie europeană de aproape 50%. Obiectivul Uniunii Europene pentru 2030 este de a recicla cel puțin 70% din deșeurile de ambalaje, un țel atins deja de șapte state membre, printre care se numără Belgia și Spania.

România, codașă în UE

În timp ce alte state membre au făcut progrese semnificative, România se confruntă cu dificultăți majore în implementarea eficientă a sistemelor de colectare selectivă și reciclare. Conform datelor din 2022, România a reciclat doar 37,3% din deșeurile de ambalaje și 32,4% din cele de plastic. Principala problemă o reprezintă însă depozitarea la groapa de gunoi a unei ponderi covârșitoare a deșeurilor menajere, 74%, mult peste ținta UE de maximum 10% până în 2035.

Autoritățile locale au obligația legală de a asigura colectarea separată a deșeurilor, dar în multe regiuni infrastructura este deficitară, iar containerele de reciclare sunt încă rare. Un sistem de garanție-returnare pentru sticlele de plastic și sticlă a fost implementat recent, dar este încă în fază de dezvoltare și implementare. În pofida acestor eforturi, Garda Națională de Mediu constată că 88% din deșeurile colectate nu sunt reciclate.

Vecinii noștri: Perspective diverse

În contrast cu situația din România, Slovenia se remarcă prin performanțe impresionante la capitolul reciclare. Cu o rată de reciclare a deșeurilor de ambalaje de 73,6%, țara a atins deja obiectivul UE pentru 2030. Un sistem eficient de colectare „din ușă în ușă”, cu separarea deșeurilor biodegradabile, hârtie, plastic, sticlă, deșeuri mixte și textile, contribuie la aceste rezultate. Slovenia aplică principiul „poluatorul plătește”, gospodăriile achitând taxe în funcție de cantitatea de deșeuri generate.

Vecinii noștri din Bulgaria se confruntă și ei cu dificultăți similare României, cu o rată de reciclare de doar 16,7% din deșeuri. Grecia are o situație asemănătoare, cu un procent de sub 20%.

Situația diferă considerabil în Turcia, unde se observă progrese notabile datorită programului „Zero Deșeuri”. Deși nu există date Eurostat disponibile, țara a atins o rată de reciclare de 37,5% în 2025, în creștere față de 13% în 2017. Croația, cu o rată de reciclare a deșeurilor de ambalaje de 51,9%, aplică o legislație strictă privind separarea deșeurilor, iar Albania are un procent de 18,8%. Cipru înregistrează performanțe bune la reciclarea ambalajelor, cu 69,5% în 2022, implementând principiul „Pay-As-You-Throw”. Serbia, cu o rată de reciclare de doar 15,2%, se confruntă cu probleme în implementarea noului cadru legislativ, existând riscul ca o cantitate mare de deșeuri să ajungă în mediul înconjurător.

În timp ce România se străduiește să-și îmbunătățească performanțele, Comisia Europeană a atras atenția asupra necesității respectării obiectivelor de mediu.