Într-un scandal major legat de transparența cheltuielilor publice, autoritățile din Sectorul 3 al Capitalei sunt acuzate că au inaugurat oficial Bulevardul Iuliu Hațieganu fără a respecta normele legale de recepție a lucrărilor. Un raport recent al Curții de Conturi indică faptul că această investiție nu a fost recepționată în mod legal, fapt ce ridică semne de întrebare asupra modului în care s-au gestionat fondurile publice și asupra validității procedurilor administrative.

### Lucrarea “fantomă” și problemele de calitate

Reportajele anterioare au arătat o realitate halucinantă: Bulevardul Iuliu Hațieganu, inaugurat în toamna anului 2023, nu doar că a fost realizat într-un interval-record de doar 60 de zile, ci se află acum plin de defecte, plin de gropi și surpări. Echipa de jurnaliști de la Buletin de București a prezentat imagini care demonstrează starea precară a drumului, indicând o lucrare cu probleme de calitate evidente și un management dubios al fondurilor publice.

În ciuda acestei stări, Primăria Sectorului 3, condusă de edilul Robert Negoiță, a susținut că bulevardul a fost construit și finalizat cu materiale de calitate, în condiții de transparență. În declarațiile publice, primarul a contestat acuzele, afirmând că “am făcut o lucrare de genul ăsta” și că “plătește materiale, utilaje și salarii”. Însă, raportul Curții de Conturi dezvăluie, fără echivoc, că lucrarea nu a fost niciodată recepționată în mod legal, fapt ce ridică serioase semne de întrebare legate de legalitatea întregii operațiuni.

### Taina diferenței uriașe de cost și implicarea politică

Unul dintre cele mai șocante rezultate ale auditului a fost cifra de peste 2 milioane de lei în plus față de suma oficială afișată pe site-ul Primăriei Sectorului 3. În timp ce primarul Negoiță susține că investiția s-a ridicat la aproape 9 milioane de lei, informațiile din raportul Curții de Conturi indică un cost real de peste 10 milioane de lei, cheltuiți în doar doi ani.

Această discrepanță uriașă – care include și sumele plătite pentru reparații ulterioare – adaugă un nou nivel de suspiciune asupra modului în care au fost derulate aceste contracte. În fapt, se presupune că primarul utilizează un circuit paralel de aprobare și cheltuire a fondurilor, evitând procesul formal și consiliul local, și implicând companii controlate politic în proces. Astfel, milioane de euro sunt gestionate în mod opac, fără să se asigure transparența sau controlul public.

### Reactia primarului și urmările investigației

În cele câteva zile de la publicarea raportului, primarul Robert Negoiță a lansat atacuri directe la adresa jurnaliștilor, acuzând Buletin de București de “speculații” și promovarea unei “dezinformări” în privința costurilor reale ale lucrărilor. Într-un videoclip postat pe Facebook, edilul a declarat că “nu e mult, oameni buni”, referindu-se la suma de opt milioane de lei pentru bulevardul construit repede și aparent ieftin.

De asemenea, Negoiță susține că toate reparațiile ulterioare au fost făcute în baza garanției, dar tot în contextul în care primăria este și firma responsabilă pentru întreținere. Acest fapt ridică semne de întrebare legate de durabilitatea și calitatea construcției, precum și de adevăratele costuri ale investiției.

Acuzațiile primarului au fost completate de dezvăluiri ale jurnaliștilor de la Recorder.ro, care au demonstrat că în doar o săptămână, o altă șosea construită de Consiliul Sectorului 3 se află într-o stare avansată de degradare, iar banii publici au fost cheltuiți pe un teren controlat de firma familiei Negoiță.

### Perspective și viitorul scandalului

Deși câteva săptămâni de la apariția raportului Curții de Conturi au trecut, scandalul legat de cheltuielile pentru Bulevardul Iuliu Hațieganu nu pare să înceteze. Autoritățile și cetățenii continuă să ceară răspunsuri clare despre modul de realizare, finanțare și gestionare a acestui proiect. În timp ce primarul Negoiță încearcă să minimalizeze problemele, adevărul despre cheltuieli, calitate și legalitate devine din ce în ce mai clar: Bulevardul „fantomă” nu doar că trece de testul legilor, ci și de cel al încrederii publice, iar consecințele acestei situații abia încep să se manifeste.