Un nou val de frig aduce frustrare în București

Bucureștiul se pregătește pentru un nou val de frig, iar locuitorii se confruntă din nou cu incertitudinea căldurii. Sute de mii de oameni așteaptă cu îngrijorare dacă caloriferele vor asigura confortul necesar în acest sezon rece. Dacă nu se va întâmpla, scenariul devenit deja familiar include nervi, reclamații fără sfârșit și explicații insuficiente din partea autorităților.

În fața crizei termice, improvizațiile au devenit o parte din rutina zilnică. Un reșou, un calorifer electric sau pur și simplu încălțămintea mai groasă sunt doar câteva dintre soluțiile pentru a face față temperatu­rilor scăzute. Această situație va persista până la primăvară, când reparațiile la uriașul sistem de termoficare, care deservește aproximativ 500.000 de apartamente din Capitală, ar putea reîncepe, desigur, dacă vor exista fonduri.

Un sistem îmbătrânit și lăsat în paragină

Sistemul de termoficare al Bucureștiului, inaugurat în urmă cu aproape 70 de ani, se află într-o stare avansată de degradare. Deși a crescut masiv pentru a satisface nevoile unei populații în expansiune, rețelele și centralele nu au avut parte de modernizări consistente. Aceasta a dus la insuficiența căldurii în multe zone, lăsându-i pe locuitori să se întrebe dacă se vor putea baza pe sistem în lunile friguroase.

„Marile probleme apar din faptul că majoritatea centralelor și rețelelor nu au fost modernizate pentru decenii intregi. Rezultatul este un sistem ineficient”, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Această stare de fapt face ca termoficarea să devină o temă de conversație între părinți la școală, vecini pe scările blocurilor sau în pauzele de la birou.

Uniți în frustrare și căutări de soluții durabile

În ciuda provocărilor, soluțiile inovatoare nu lipsesc din peisajul european. Orașe precum Copenhaga investesc în termoficare modernă, bazându-se pe surse regenerabile și sisteme flexibile. „Sistemele de termoficare de generația a 5-a încep să fie testate în multe colțuri ale Europei, integrând soluții precum recuperarea căldurii din ape uzate sau din procese industriale”, explică Chisăliță.

Pe de altă parte, autoritățile din București par a rămâne în urmă, neavând un plan eficient pe termen lung pentru a moderniza sistemul existent. „Acest sistem nu poate continua la nesfârșit fără investiții semnificative. Avem nevoie de o schimbare radicală”, avertizează expertul. Mai mult, Chisăliță propune ca viitoarele proiecte să fie gândite în paralel: unul pentru menținerea funcționalității sistemului actual, și altul pentru un nou sistem, eficient și adaptat necesităților viitoare.

Este evident că între frigul de azi și confortul de mâine nu există soluții rapide. Deciziile trebuie să fie asumate cu responsabilitate și viziune, iar Bucureștiul trebuie să accepte că nu va mai putea continua să se bazeze pe infrastructuri din secolul trecut. Miza este mare, iar timpul pentru a acționa se scurge rapid.