Comisia Europeană a decis să intervină temporar în controversata inițiativă a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) referitoare la piața de acces fix la puncte fixe, blocând astfel proiectul prin care autoritatea română intenționa să reintroducă reglementări stricte pe această arie. În același timp, Bruxelles-ul a anunțat deschiderea unei investigații aprofundate, evidențiind astfel limitele, dar și riscurile unei intervenții regulate fără o fundamentare solidă. Decizia are implicații semnificative pentru evoluția pieței telecom din România, aflată în plină schmbare și modernizare, și deschide un nou capitol în relația dintre autoritățile naționale și cele europene în domeniul reglementărilor.

Ce viza ANCOM și motivele intervenției europene

Proiectul de reglementare al ANCOM, notificat oficial în ianuarie 2025, urmărea să reintroducă niște reguli de acces ex ante pe o piață considerată de autoritatea română nereglementată din 2015. Esența propunerii consta în desemnarea companiei Digi România drept operator cu putere semnificativă pe segmentul internetului fix, având o cotă de piață de aproximativ 70%. În plus, ANCOM vorbea despre faptul că în numeroase localități, mai ales în zonele rurale, Digi ar fi singurul furnizor de servicii de internet fix, ceea ce ar justifica intervenția de reglementare.

Autoritatea română propusese ca Digi să fie obligată să permită altor operatori acces la rețelele sale, în condiții transparente și sub controlul prețurilor, pentru aproape 6.500 de localități. Însă, această abordare pare să fi fost percepută de Bruxelles ca fiind prematură și chiar riscantă, având în vedere că, în opinia oficialilor europeni, nu există suficiente dovezi că baricadele în calea competiției ar fi atât de ridicate încât să fie nevoie de intervenții atât de ample.

Refuzul Bruxelles-ului și viitoarele pași în procesul de reglementare

Decizia Comisiei Europene de a pune capăt temporar proiectului ANCOM și de a deschide o investigație aprofundată nu este una de natură să împiedice definitiv planurile românești, dar le plasează într-un cadru mai restrâns, cu un termen limită de două luni pentru analiză. În această perioadă, Autoritatea pentru Reglementare în Comunicații nu poate să adopte decizii finale în forma propusă, iar rezultatul depinde de evaluările aceluiași organism european, care va ține cont și de recomandările Biroului European al Autorităților de Reglementare în Comunicații Electronice, BEREC.

Posibilele rezultate ale acestei analize pot varia, de la retragerea completă a rezervaților Bruxelles-ului și continuitatea proiectului, până la emiterea unui veto ferm. În orice caz, deciziile vor avea un impact major asupra modului în care se va reglementa piața de internet fix în România, dar și asupra modei în care autoritățile naționale vor putea acționa pe viitor în domeniul eficientizării concurenței.

Context și intervenții în balanța competitivitate-investiții

La nivelul pieței, dezbaterile punctează fiind între aspectele legate de păstrarea altor operatori în piață și stimularea investițiilor pe termen lung. ANCOM afirmă că există riscuri de comportament abuziv din partea unui singur furnizor de rețea, Digi, mai ales în cele mai izolate localități, unde, practic, concurența este aproape nulă. Propunerea sa de a impune accesul la infrastructură și de a reglementa prețurile are ca scop protejarea consumatorilor și prevenirea abuzurilor care ar putea apărea.

Pe de altă parte, Bruxelles-ul atrage atenția asupra faptului că România se mândrește cu performanțe solide în conectivitatea de internet fix în UE, cu acoperire extinsă și prețuri de retail accesibile. În opinia oficialilor europeni, o reglementare nepotrivit calibrată ar putea pune în pericol aceste succese și ar putea descuraja investițiile care au dus la această situație. În plus, se evidențiază că, deși există suspiciuni privind comportamente abuzive din partea unor operatori, instrumentul cel mai eficient rămâne, de fapt, cadrul de reglementare bazat pe reguli punctuale, și nu intervențiile preemptive.

Până la pronunțarea finală, situația va rămâne suspendată, iar evoluțiile din domeniu vor fi urmărite cu atenție, într-o perioadă în care interesele de venit și cele legate de dezvoltarea durabilă a infrastructurii vor trebui să se întâlnească în mod delicat. Rămâne de văzut dacă decizia Bruxelles-ului va limita extinderea reglementărilor sau dacă, dimpotrivă, va duce la o reevaluare a modului în care România va armoniza nevoia de protecție a consumatorilor cu stimularea investițiilor în infrastructură.