România a devenit, de la începutul anului 2026, unul dintre statele europene care au impus o taxă logistică pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene, cu o valoare sub 150 de euro. Această măsură, fără precedent în lipsa unui consens la nivel european, vizează creșterea controlului asupra fluxurilor de import de mici valoare și, implicit, gestionarea mai eficientă a costurilor vamale și administrative. Cu toate acestea, aplicarea acestei taxe, de 25 de lei – circa cinci euro – plasată în topul celor mai mari din Europa, anunță o serie de efecte directe asupra cumpărăturilor online și asupra buzunarelor consumatorilor români.

### O decizie unică, cu impact major asupra achizițiilor online

Până la finele anului 2025, importurile din afara Uniunii erau scutite de taxe pentru coletele de valoare redusă, ceea ce a alimentat un boom al comerțului electronic transfrontalier. În ultimii ani, odată cu creșterea pensiunii de importuri, numărul coletelor cu valoare mică a explodat, ajungând la peste 4,6 miliarde de livrări în 2024. Aceasta a pus presiune atât pe autoritățile vamale, cât și pe sistemele de logistică, motiv pentru care introducerea unei taxe logistice a fost prezentată ca o soluție de a acoperi costurile administrative.

Până în prezent, doar România și Italia au decis să aplice această taxă la nivel național, Italia optând pentru o sumă de doar doi euro pe colet. În cazul României, însă, diferența este substanțială, ceea ce va duce la majorări semnificative ale costurilor pentru cumpărătorii români. În practică, companiile de curierat și platformele de comerț electronice vor fi cele responsabile pentru colectarea și plata taxei către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), obligație care adaugă un nou nivel de birocratie și costuri pentru toate părțile implicate.

### Cum vor evolua taxele și efectele asupra consumatorilor

Impactul va fi amplificat în vara lui 2026, când va intra în vigoare o a doua taxă, supranumită “taxa europeană”. Aceasta va introduce o taxă vamală fixă de trei euro pentru fiecare articol importat din afara UE, indiferent de valoarea coletului, dacă aceasta scade sub pragul de 150 de euro. Aplicarea cumulativă a celor două taxe va face ca achizițiile din afara Uniunii să fie cu mult mai costisitoare, iarăși mai grav într-un context în care România are cea mai mare taxă logistică, comparativ cu alte state membre. Specialiștii avertizează că, pentru anumite categorii de produse cu preț redus, costul final ar putea deveni prohibitiv, ceea ce ar putea duce chiar la renunțarea la astfel de achiziții.

Pe lângă dificultățile financiare, regimul sancțiunilor devine tot mai strict. Nedeclararea la timp a coletelor sau lipsa evidențelor detaliate pot atrage amenzi de zeci de mii de lei, iar în cazuri grave, neplata taxe trebuie dovedită, altfel riscându-se chiar urmărirea penală. Toate aceste măsuri indică o strictete accentuată în aplicarea legii, menită să reducă evaziunea fiscală din piața de e-commerce.

### Perspective și riscuri pentru consumatori și retaileri

Pentru utilizatori, creșterea costurilor va însemna, în cele din urmă, prețuri mai mari și o reducere a atractivității cumpărăturilor din afara UE. Specialiștii anticipează că, dacă aceste măsuri nu sunt complet ajustate, unele categorii de produse la prețuri reduse vor deveni practic inaccesibile pentru segmentul de consumatori cu bugete mai mici. În plus, presiunea asupra operatorilor de curierat și comerciantilor este deja simțită, fiind nevoie de o adaptare rapidă la noile reguli, pentru a evita sancțiuni.

Ion Popescu, analist în e-commerce, subliniază că, în lipsa unor măsuri de compensare sau ajustare, costurile suplimentare vor fi transferate automat în final către consumatori, reducând accentuat atractivitatea achizițiilor online din afara UE. În condițiile în care România adoptă cea mai mare taxă dintre statele UE, efectele economice și comportamentele de consum vor putea evolua diferit față de alte piețe europene, influențând structura și dinamica comerțului electronic și în anii următori.

Cu toate acestea, decizia de a impune astfel de taxe reflectă, cel mai probabil, o necesitate de reglementare mai strictă a unui flux în creștere accelerată, care, dacă nu este gestionat corespunzător, riscă să nu doar să încetinească comerțul, ci să reducă și încrederea în achizițiile online transfrontaliere. În timp ce autoritățile și comercianții se adaptează, consumatorii rămân pe poziție – cu bugetele mai strâmte și cu așteptări mai restrânse, pe măsura noii realități fiscale.